Deşertificarea cuprinde încet, dar sigur sudul României. Ce ar putea cultiva agricultorii în locul pepenilor de Dăbuleni VIDEO

Foto Shutterstock

Fenomenul deşertificării în sudul României a fost prezentat într-un documentar de postul  de televiziune germano-francez  ARTE. Fenomenul este cunoscut în ţara noastră, iar specialiştii atrag atenţia de peste 20 de ani asupra lui. În ciuda acestui fapt, nisipul a luat locul culturilor, iar deşertul din sudul ţării se extinde spre Bucureşti.

În acest ritm, specialiştii spun că vom ajunge să avem culturi exotice în locul pepenilor de Dăbuleni.

Nisipul a cucerit Oltenia. Se face tot mai cald şi mai uscat, iar furtunile de nisip împing acum problema spre Bucureşti. Ecologiştii încearcă să prevină fenomenul prin reîmpăduriri, iar fermierii trebuie să recurgă la noi culturi, se arată în prezentarea documentarului ARTE, preluat de Digi24.

Consecinţele schimbărilor climatice pot fi văzute şi resimţite clar în zona Olteniei. Acolo unde odinioară pajişti şi păduri verzi căptuşeau malurile Dunării, astăzi se vede doar nisip. Zona acoperă acum peste 800 de kilometri pătraţi de-a lungul Dunării. Vântul suflă nisipul în sate şi chiar spre capitala Bucureşti, care se află la peste 200 de kilometri distanţă.

O problemă cu „rădăcini” în regimul lui Ceauşescu

Este rezultatul unei combinaţii de schimbări climatice şi o politică agricolă nemiloasă. În anii 1970 şi 1980, dictatorul Nicolae Ceauşescu a dorit să promoveze producţia agricolă la scară largă, aşa că a tăiat pădurile şi a drenat lacurile, mai scrie ARTE.

Ecologiştii, antreprenorii şi politicienii locali încearcă acum să oprească devastarea continuă din sudul ţării lor. Parlamentarul bucureştean şi activistul de mediu Octavian Berceanu călătoreşte regulat în regiune pentru a găsi principalele surse de colmatare. Împreună cu inginerul forestier Dan Popescu, el încearcă să-i convingă pe localnici şi oficiali să planteze copaci în câmpurile îngrămădite.

Fermierii cu greu pot cultiva legume pe solurile nisipoase. Chiar şi culturile de cereale mai puţin pretenţioase, cum ar fi porumbul, nu mai pot găsi substanţe nutritive suficiente pe câmp. Din cauza asta, fermierii cresc în principal pepeni.

În Oltenia, se întâmplă ceea ce ameninţă şi alte părţi ale Europei din cauza schimbărilor climatice: o secetă după alta, cu consecinţe grave pentru mediu şi agricultură.