COVID-19: Ce ne rămâne de făcut după ziua cu trei recorduri negative

Secţiile de terapie intensivă sunt aproape pline FOTO EPA-EFE

În ziua în care România a înregistrat trei recorduri negative în evoluţia epidemiei – 7.733 de noi cazuri de infectare cu SARS-CoV-2, 120 de decese şi 974 de pacienţi internaţi în stare gravă la ATI –, specialiştii sunt rezervaţi în privinţa capacităţii autorităţilor de a controla situaţia. Datele statistice arată că numărul actual de cazuri se va dubla într-o lună, iar medicii aşteaptă de la Executiv înăsprirea măsurilor anti-COVID

Explozie de noi cazuri de infectări cu SARS-CoV-2, ieri, în România. Grupul de Comunicare Strategică a anunţat nu mai puţin de 7.733 de cazuri noi de persoane infectate cu noul coronavirus, cel mai mare număr de îmbolnăviri înregistrate în 24 de ore de până acum. Un alt record negativ este cel al deceselor: 120 de pacienţi COVID-19 au murit în numai o zi, în timp ce alţi 974 erau internaţi la terapie intensivă.

Coeficientul infectărilor cumulate la 14 zile, raportate la 1.000 de locuitori, este în Bucureşti de 3,94. Cea mai mare valoare a acestui indicator este în Sălaj - 5,2, urmat de Cluj - 5,08, Alba - 4,61, Timiş - 4,56, Sibiu - 4,26, Bihor - 4,13. Datele raportate ieri de Grupul de Comunicare Strategică au avut la bază 30.336 de teste efectuate în 24 de ore.

Cazurile se vor dubla în următoarea lună

Numărul de reproducere R arată transmisibilitatea în rândul populaţiei, iar o scădere a R înseamnă o scădere în rata de creştere a epidemiei, a explicat pentru „Adevărul” Valentin Pârvu, statisticianul de la Graphs.ro. La nivel naţional, numărul de reproducere era estimat la 1,1 pe data de 28 octombrie.

„Dacă numărul acela e 1,1 îţi arată că se dublează (n.r. – cazurile de infectare) într-o lună. Dacă e 1,2 se dublează în 2 săptămâni”, a spus cercetătorul.

Un alt indicator important – alături de incidenţă şi numărul de reproducere – este numărul de decese raportat la numărul de infectări. Numai că, din 11 octombrie, autorităţile nu au mai publicat numărul de decese raportate de fiecare judeţ, ci doar numărul total.

„La începutul pandemiei se dădea în fiecare zi numărul de decese (n.r. – pe judeţe). Să zicem că zilnic e cam mult, dar măcar săptămânal. Ultimul raport săptămânal cu decesele a fost pe 11 octombrie. Dacă te uitai în Italia la începutul pandemiei, când era criză acolo şi nu aveau multe teste, ei aveau multe decese COVID comparativ cu câte cazuri găseau. Fiindcă ei nu testau decât cazurile grave, nu apucau să testeze tinerii care stăteau acasă şi tuşeau. În ceea ce priveşte România, ştiu că mă uitam în această vară: erau judeţe precum Argeş, Prahova sau Hunedoara, unde mureau aproape la fel de mulţi ca în Bucureşti, în timp ce cazurile din Bucureşti erau de 5 ori mai multe. Până în 31 august au murit 41 de oameni în Cluj şi au fost 2.000 de cazuri. În următorul judeţ, 41 de cazuri din 1.300. Dacă luăm un judeţ în care se moare mult raportat la cazuri, Arad, vedem că sunt raportate 123 de decese din 1.032 de cazuri. Deci, ei au avut de 3 ori mai multe decese la mai puţine cazuri decât Cluj. Asta nu înseamnă că dacă iei COVID în Arad mori sigur, asta înseamnă că nu testează. Sau lumea evită să meargă la medic şi să se testeze”, a declarat Valentin Pârvu. 

Dr. Imbri: „Acum nu mai avem nimic de făcut!”

Dr. Emilian Imbri, managerul Spitalului „Dr. Victor Babeş” din Capitală, e de părere că, odată ce România a ajuns la un număr-record de noi infectări, de 7.733 de îmbolnăviri COVID-19, nu mai este nimic de făcut, decât să luăm modelul ţărilor din jurul nostru, „cu riscul unor demonstraţii”. Dr. Imbri se referă la măsura carantinei.

„Ce putem să facem de aici înainte? Eu vă spun foarte clar, e părerea mea personală. Din momentul de faţă nu mai avem absolut nimic de făcut, decât – atenţie – să respectăm ceea ce trebuie să respectăm. Ceea ce trebuie să respectăm este scris, este anunţat. În urma şedinţei de astăzi – unde sunt minţi luminate care se întâlnesc să discute despre ce ar mai putea face cineva –, sigur că s-ar putea lua 

eventual modelul ţărilor din jurul nostru şi eventual să impunem ce se impune în ţările astea. Cu ce risc? Cu riscul pe care şi l-au asumat şi aceste ţări: cu riscul unor demonstraţii, cu riscul unor nemulţumiri fireşti. Este singurul lucru pe care mai poţi să îl faci. Să ceri o acţiune din aceasta în care să se ferească fiecare de celălalt. Poate o să ajungem la acel adevăr pe care fiecare s-a ferit să îl recunoască: această boală nu poate fi stăvilită decât prin nişte măsuri foarte stricte şi nu are tratament. Nu are vaccin. Ca atare, tot ce s-a făcut până acum a fost să temporizăm, să eşalonăm – e impropriu spus, dar asta este – îmbolnăvirile, de maniera să nu se îmbolnăvească foarte mulţi deodată, pentru că dacă o fac, suntem în situaţia de astăzi”, a explicat dr. Emilian Imbri.

Epidemiolog: Ar trebui să purtăm mască şi în familie

Chiar dacă se vor institui măsuri mai dure, medicul epidemiolog Virgil Musta preconizează că ele îşi vor face simţite efectele peste 2-3 săptămâni. „Matematica arată că creşterea se face în progresie geometrică. Măsurile eficiente luate acum se vor vedea peste două-trei săptămâni”, a declarat dr. Virgil Musta insistând ca oamenii să respecte regulile chiar şi faţă de membrii familiei. „O perioadă de timp ar trebui să purtăm masca la orice contact cu alte persoane, chiar dacă sunt din familie”, a completat Virgil Musta, precizând că ne aflăm într-o fază de propagare accelerată a virusului.

Raed Arafat: Toţi pacienţii duşi de ambulanţe la spital trebuie preluaţi 

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat, a dispus, printr-un ordin emis luni, ca toate unităţile şi compartimentele de primiri urgenţe să preia toţi pacienţii aduşi de ambulanţe, indiferent de situaţia locurilor disponibile în secţiile spitalelor de care aparţin. Secretarul de stat arată, în document, că spitalele nu au dreptul să restricţioneze accesul ambulanţelor la structurile de primiri urgenţe sau camera de gardă.

De asemenea, secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii arată, în acest ordin, că personalul structurilor de urgenţă are obligaţia să preia pacientul în cel mai scurt timp posibil, să-i asigure asistenţa medicală de urgenţă şi să elibereze echipajul de la Ambulanţă în cel mult o oră de la sosirea în UPU sau CPU.

După numărul-record de noi infectări anunţat ieri, preşedintele Klaus Iohannis i-a chemat la Palatul Cotroceni pe Nelu Tătaru şi pe Raed Arafat la o şedinţă de evaluare şi prezentare a măsurilor cu privire la gestionarea epidemiei de COVID-19. De asemenea, la şedinţă a fost chemat şi Alexandru Rafila, reprezentantul României la OMS.