Ce spun specialiştii despre posibila plafonare a numărului noilor cazuri de COVID-19

Numărul noilor infectaţi cu noul coronavirus pare să se fi plafonat FOTO Mediafax

La 174 de zile de la apariţia primului caz de COVID-19 în România, cifrele pandemiei comunicate de Grupul de Comunicare Strategică par să anunţe o plafonare a noilor cazuri de infectare cu noul coronavirus. Întâmplător sau nu, acest fenomen vine la două săptămâni de la introducerea primelor măsuri de restricţionare după marea relaxare din 15 mai.

Astfel, a fost limitată, din punct de vedere al programului, funcţionarea localurilor din şapte judeţe şi din Bucureşti şi s-a introdus obligativitatea purtării măştii în zonele aglomerate.

Conform Grupul de Comunicare Strategică, ieri, au fost raportate 1.014 cazuri noi de COVID-19 din 21.289 de teste efectuate. Este cel mai mic număr de infectări într-o zi de marţi din ultimele patru săptămâni, când au fost raportate peste 1.150 de cazuri noi. Şi numărul vindecărilor comunicate ieri este unul mare, de 374. Totuşi, alte 45 de decese au fost raportate de autorităţi din cauza infecţiilor cu coronavirus. De asemenea, 479 de pacienţi sunt internaţi la Terapie Intensivă.

Bucureştiul a fost, ieri, pe primul loc la numărul de infectări cu noul coronavirus. Capitala este urmată de judeţul Vaslui, iar pe locul trei se clasează judeţul Prahova. Mai exact, în Bucureşti au fost înregistrate 135 de noi cazuri de infectare cu SARS-CoV-2 în ultimele 24 de ore - în acest moment, aici, totalul persoanelor infectate fiind de la 8.678. Vaslui se află pe locul II cu 69 de cazuri noi în doar 24 de ore. Astfel, judeţul Vaslui ajunge la un total de 1.330 de cazuri. În judeţul Prahova (3.293 de cazuri în total) au fost înregistrate de ieri până astăzi 49 de noi cazuri.

Apel la răbdare şi precauţie

Experţii consultaţi de „Adevărul” susţin că îmbunătăţirea cifrelor pandemiei se datorează cel puţin în parte măsurilor restrictive introduse de Guvern, dar că lupta cu noul coronavirus este departe de a fi câştigată. „Micşorarea programului teraselor a pus cert umărul la o stabilizare a asaltului epidemiei de COVID-19. Nu trebuie să uităm că au trecut peste două săptămâni de la introducerea acestor restricţii, exact timpul necesar pentru ca măsurile să-şi facă efectul. Sperăm ca această micşorare a numărului de îmbolnăviri să devină o constantă. Oricum, trebuie să respectăm în continuare cele trei reguli clasice deja: portul măştii, spălatul pe mâini şi distanţarea”, a precizat profesor-doctor Emanoil Ceauşu, medic primar Boli Infecţioase şi Tropicale.

La rândul lui, Adrian Marinescu, medic infecţionist la Institutul Naţional de Boli Infecţioase ,,Prof. Dr. Matei Balş”, admite că toate măsurile impuse de Guvern au avut unele efecte pozitive, dar susţine că trebuie să avem răbdare. „Sigur că au avut un efect (măsurile - n.red.).

Să nu ne bucurăm prea devreme. Trebuie să mai aşteptăm câteva zile pentru a vedea dacă într-adevăr suntem pe o scădere. Adrian Marinescu, medic infecţionist la Institutul ,,Prof. Dr. Matei Balş”

Dar pentru a ne edifica trebuie să mai aşteptăm câteva zile pentru a vedea dacă într-adevăr suntem pe o scădere. Să nu ne bucurăm prea devreme. Lumea trebuie să înţeleagă însă că în zadar a fost impusă purtarea măştii, dacă aceasta este ţinută sub nas sau, mai grav, sub bărbie. Sper să intre în rutină purtatul corect al măştii”, a precizat  Adrian Marinescu.

Extinderea restricţiilor

Pe acest fond, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a decis să mărească lista judeţelor unde sunt instituite restricţii orare de funcţionare pentru terase, cluburi, baruri şi săli de jocuri de noroc. „Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a adoptat în şedinţa de astăzi, 17 august, Hotărârea numărul 42. Prin hotărârea CNSU a fost extinsă lista judeţelor în cazul cărora sunt instituite restricţii orare de funcţionare pentru operatorii economici care desfăşoare activităţi în aer liber (terase, cluburi, baruri, etc.), precum şi pentru operatorii economici care desfăşoară activităţi de jocuri de noroc, restricţiile fiind valabile până în data de 31 august 2020”, a transmis Grupul de Comunicare Strategică.

Astfel, în hotărâre se arată că, până la 31 august, „terasele, cluburile, barurile şi alte asemenea localuri, din judeţele Argeş, Braşov, Brăila, Bihor, Buzău, Constanţa, Dâmboviţa, Ilfov, Prahova, Galaţi, Gorj, Ilfov, Prahova, Galaţi, Vaslui, Vrancea şi Municipiul Bucureşti, nu pot începe activitatea înainte de orele 6.00 şi nu pot depăşi orele 24.00, ultima comandă putând fi preluată cel târziu la orele 23.00”, se mai arată în document.

De asemenea, un alt articol prevede că „programul de lucru cu publicul al operatorilor economici care desfăşoară activităţi de jocuri de noroc, de la nivelul judeţelor Argeş, Braşov, Brăila, Bihor, Buzău, Constanţa, Dâmboviţa, Gorj, Ilfov, Prahova, Galaţi, Vaslui, Vrancea şi municipiul Bucureşti, nu poate începe înainte de orele 6.00 şi nu se poate prelungi după orele 24.00”.

Regiunile din Spania care aduc carantina

Totodată, a fost actualizată lista statelor cu risc epidemiologic ridicat, persoanele sosite de acolo urmând să stea în carantină. De asemenea, vor sta în carantină şi cei care ajung în România din şase regiuni ale Spaniei.

„Pentru Regatul Spaniei, măsura carantinării se aplică doar pentru regiunile în care rata cumulată de incidenţă a cazurilor noi de îmbolnăvire din ultimele 14 zile raportată la 100.000 de locuitori este mai mare decât cea înregistrată în România”, se mai arată în document. Este vorba de regiunile Aragon, Catalunia, Comunidad de Madrid, Insulele Baleare, Ţara Bascilor şi Navarra.

Nemulţumirile celor din HoReCa

Totuşi, există o categorie profesională care se consideră extrem de afectată de măsurile de restricţionare impuse de Guvern. Concret, angajaţii din HoReCa vor protesta, astăzi, între orele 17.00 şi 18.00, în faţa restaurantelor şi a teraselor unde lucrează, pentru a trage un semnal de alarmă asupra viitorului celor 400.000 de persoane care muncesc în această industrie. „Ignoranţa autorităţilor este pe cale să ruineze una dintre cele mai importante industrii ale României! Dacă lucrezi în sau pentru industria HoReCa, participă la protestul de miercuri, 19 august, pentru a trage împreună un semnal de alarmă asupra viitorului celor 400.000 ce lucrează în această industrie”, au transmis reprezentanţii HoReCa pe pagina de Facebook. 

Organizaţia Patronală Hora a transmis o scrisoare deschisă premierului Ludovic Orban în legătură cu situaţia din acest domeniu. Astfel, Hora îşi exprimă îngrijorarea cu privire la efectele dezastruoase create de răspândirea virusului SARS-CoV-2 în industria ospitalităţii, efecte care se resimt în toată industria turismului la nivel mondial. Potrivit studiului comandat de Hora, împreună cu organizaţiile membre în APT (Alianţa Pentru Turism), efectuat pe o perioadă de 5 ani, aportul HoReCa la PIB este de aproximativ 5,07% după cum urmează: impact financiar direct (valoare adăugată) - 3,42%; impact social (salarii angajaţi şi aport consum) - 0,91%; impact financiar indirect (furnizori si investiţii) - 0,74%. „În ceea ce priveşte activitatea din alte ţări europene, se poate observa că industria HoReCa poate funcţiona. În afara României, toate ţările Comunităţii Europene au redeschis restaurantele (interior şi exterior) cu reglementări stricte, respectarea acestora fiind sub atenta supraveghere a statului, reuşind astfel să menţină un număr mult mai mic de cazuri de îmbolnăvire faţă de România”, se mai arată în scrisoarea deschisă adresată premierului Orban. 

„Tsunami” de noi cazuri de coronavirus în 19 ţări europene

Situaţie alarmantă în 19 ţări europene, unde numărul cazurilor de infectare cu noul coronavirus creşte îngrijorător. Potrivit datelor de la Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor, aceste state au înregistrat cumulativ, în ultimele 14 zile, peste 20 de cazuri la 100.000 de locuitori, scrie „The Guardian”.

În ultimele două săptămâni, Luxemburg şi Spania au raportat peste 100 de cazuri noi la 100.000 de locuitori, potrivit raportului, Malta - peste 80, Belgia - peste 60, iar Franţa şi Olanda - mai mult de 40. Marea Britanie are 20,7. Spania a raportat luni un total de 1.833 de noi infecţii în ultimele 24 de ore, bilanţul în doar şapte zile ajungând la 32.329 de cazuri.

Şase regiuni spaniole au impus noi măsuri pentru a reduce răspândirea virusului, inclusiv închiderea cluburilor de noapte şi obligativitatea ca barurile şi restaurantele să închidă până la ora 1.00. Luni, regiunea bască din nord a declarat stare de urgenţă, autorităţile impunând restricţii şi mai dure, din cauza riscului a ceea ce oficialii au descris drept un „tsunami” de infecţii.

În total, în ultimele două săptămâni au fost depistate 59.162 de cazuri în Spania, determinând experţii în sănătate publică să avertizeze că ţara se află într-un moment critic în lupta sa împotriva virusului.

Săptămâna trecută, nouă organizaţii ştiinţifice au publicat o scrisoare prin care au avertizat că recentul bilanţ ar putea duce la o „prăbuşire” a sistemului medical al ţării. „Dacă situaţia continuă şi nu se adoptă noi măsuri, există o mare probabilitate să ne confruntăm din nou cu situaţia observată în timpul stării de urgenţă”.

Noi reguli în Germania şi Franţa

În Germania, care a anunţat 561 de cazuri, ministrul Sănătăţii a declarat că adunările şi evenimentele cu un număr mare de participanţi reprezintă principala sursă de noi cazuri.

În Franţa, unde bilanţul de luni a fost de 493, Marsilia şi anumite arondismente din Paris au fost declarate „zone roşii” pentru ca autorităţile să poată impune reguli mai stricte privind purtarea măştilor şi distanţarea fizică. Regiunea Île-de-France, din jurul capitalei franceze, a anunţat, de asemenea, măsuri mai dure în căminele sociale, inclusiv teste obligatorii pentru toţi angajaţii şi rezidenţii, precum şi pentru cei care se întorc din vacanţă.

Cehia, care a raportat până în prezent circa 20.000 de cazuri în total şi 397 de decese, a declarat că măştile vor fi din nou obligatorii începând cu 1 septembrie în transportul public şi în multe locuri publice interioare, din cauza revenirii cazurilor de COVID. Ţara a fost printre primele din Europa care au cerut cetăţenilor să poarte măşti în majoritatea locurilor publice încă din luna martie, dar Cehia a ridicat această măsură atunci când a scăzut numărul infecţiilor.

„Considerăm că aceasta este o măsură preventivă, având în vedere că ne aşteaptă probabil o toamnă complicată, mai ales după 1 septembrie, când va exista o interacţiune socială ridicată”, a declarat luni ministrul ceh al Sănătăţii, Adam Vojtěch.

Ordinea simptomelor şi tenacitatea virusului

Cercetătorii din cadrul Universităţii California de Sud au descoperit o posibilă ordine a simptomelor infectării cu coronavirus: febră, tuse, dureri musculare, ameţeală, stare de greaţă şi diaree. Modul de manifestare a îmbolnăvirii cu virusul SARS-CoV-2 i-ar putea ajuta pe cei care au contractat boala să ia măsurile necesare pentru a limita răspândirea coronavirusului şi să solicite îngrijiri medicale potrivite

„Această ordine este deosebit de importantă în cazul în care avem de-a face cu cicluri suprapuse de boli precum gripa, care coincid cu infecţiile cu SARS-CoV-2”, a declarat Peter Kuhn, profesor de medicină, inginerie biomedicală şi inginerie aerospaţială şi mecanică în cadrul USC. „Medicii pot determina ce măsuri trebuie luate pentru îngrijirea pacientului şi pot preveni agravarea stării acestuia”, a adăugat acesta.

„Identificarea mai rapidă a pacienţilor ar putea reduce timpul de spitalizare”, a explicat şi Joseph Larsen, autorul principal al studiului.

În acelaşi timp, cercetătorii au ajuns la concluzia că o mutaţie tot mai răspândită a noului coronavirus, observată în Europa, America de Nord şi unele părţi din Asia este mai infecţioasă, dar pare să fie mai puţin mortală, explică un important medic infecţionist, citat de Reuters.

„Poate că este un lucru bun să ai un virus care este mai infecţios, dar mai puţin mortal. (...) Este în interesul virusului să infecteze mai mulţi oameni, dar să nu-i ucidă, pentru că virusul depinde de gazdă pentru hrană şi adăpost”, a declarat Paul Tambyah, consultant principal la Universitatea Singapore şi preşedinte ales al Societăţii Internaţionale pentru Boli Infecţioase.