Berea şi ţigările, înaintea fructelor şi a legumelor în topul cumpărăturilor făcute de români

Preferinţele manifestate de români la cumpărăturile făcute în marile reţele de supermarketuri din ţară oferă cel puţin o lectură interesantă: carnea, ţigările şi berea ocupă primele trei locuri, de-abia apoi urmând fructele şi legumele, plasate pe locurile patru şi cinci.

Datele au fost prezentate în cadrul unui eveniment organizat de compania RetailZoom, dedicat pieţei de fructe şi legume din România, şi cu toate că informaţiile culese de la şase mari lanţuri de retail arată o creştere a cheltuielilor 2019 dedicate acestor produse cu 10% pentru perioada noiembrie 2018-octombrie2019, calitatea hranei consumate de români şi preferinţele accentuat nesănătoase ale acestora sunt din nou puse pe tapet.

Unde se plasează românii la nivel european

„Raioanele de fructe şi legume proaspete din marile lanţuri de retail modern atrag tot mai mulţi consumatori români, chestiune care se reflectă şi în vânzările înregistrate de comercianţi. În ceea priveşte topul vânzărilor pentru categoria fructelor, acesta este reprezentat de banane, mere, portocalele, lămâi, struguri, avocado, clementine şi pepene roşu, reprezentând o valoare de 77% din totalul vânzărilor din hipermarketuri şi supermarketuri şi 84% din punct de vedere al volumului. Atunci când vine vorba despre legume, roşiile, cartofii, ardeii, ceapa, ciupercile şi castraveţii sunt preferatele românilor. Topul celor mai bine vândute legume reprezintă 77% din vânzările valorice şi 90% din punct de vedere al volumelor”, arată datele companiei RetailZoom. 

De altfel, trendul de consum al românilor este confirmat şi de datele Eurostat publicate în luna aprilie a acestui an. Doar în cinci state membre ale Uniunii Europene mai puţin de jumătate din populaţie consumă zilnic legume: România, Bulgaria, Lituania, Letonia şi Ungaria, iar Croaţia intră şi ea în această categorie în cazul fructelor, conform statisticilor Eurostat. Mai exact, în România doar 41% din populaţie consumă zilnic legume, Ungaria fiind codaşă fără drept de apel la această categorie, cu 30% din populaţie, iar 42% din români consumă zilnic fructe. La polul opus al clasamentului, 85% din italieni consumă zilnic fructe, iar peste 80% din iralendezi consumă zilnic legume.

Datele apărute în urma studiului prezentat de RetailZoom oferă un context suplimentar: nu doar că românii sunt, într-o covârşitoare majoritate, carnivori, ci cheltuielile pentru legume şi fructe sunt întrecute de cele pentru bere şi ţigări. „Din punct de vedere valoric, în ultimul an (noiembrie 2018 – octombrie 2019), fructele şi legumele s-au aflat în top 5 categorii vândute în comerţul modern (lanţuri internaţionale de supermarketuri şi hipermarketuri), în universul monitorizat de RetailZoom. Concret, fructele şi legumele au ocupat locurile 4 şi 5 în valoare a vânzărilor, imediat după categoriile-vedetă ale vânzărilor: carne, ţigări, bere. Fructele s-au vândut, în valoare, cu 19% mai mult decât legumele, iar în volum cu 34%”, a spus Bogdana Gheorghe, director în cadrul RetailZoom. 

Cum pot fi explicate preferinţele românilor

Ceretătorii care se ocupă cu studiul alimentanţiei par să cadă de acord, în diferitele studii publicate, că tipul de alimente mâncate şi tiparele de consum în privinţa alcoolului şi ţigărilor sunt puternic influenţate de factori socio-economici. Altfel spus, cel mai important factor care influenţează apariţia şi menţinerea unui stil de viaţă nesănătos este sărăcia. Dincolo de acesta, însă, unii cercetări observă şi alte cauze care duc la un anumit stil de viaţă şi, în consecinţă, la diferite tipuri de produse cumpărate.

„Lucrurile pot fi explicate în următoarea logică: românii sunt încă, din punct de vedere cultural, în faza de supravieţuire, iar în faza valorilor de supravieţuire contează mai ales cantitatea pe care o consumi, nu atât calitatea şi, în general, un stil de viaţă sănătos. Începem să ne preocupăm pentru un stil de viaţă sănătos atunci când ne mutăm din zona valorilor de supravieţuire către valorile de autoexprimare, doar că România încă nu se află acolo. Sigur, cei care au un statut socio-economic mai ridicat, adică sunt mai bogaţi, ceea ce e corelat şi cu un nivel de educaţie superior, înţeleg acest lucru şi încep să-şi schimbe stilul de viaţă în această logică, dar marea majoritate a populaţiei nu se află încă în această situaţie şi atunci nu mă miră că avem acest stil alimentar şi de consum, reflectat şi în acest top. Cu toate acestea, cred că se va schimba pe măsură ce oamenii vor căpăta mai multe resurse, se vor emancipa mai mult şi vor fi mai educaţi în ceea ce priveşte stilul de viaţă sănătos”, a explicat psihologul Daniel David, precizând că, fără îndoială, factorii socio-economici sunt importanţi, dar aceştia sunt dublaţi şi de factorii psihologici, precum nivelul de emancipare şi componenta de a avea cunoştinţele legate de ce presupune, mai exact, un stil de viaţă sănătos, amândouă categoriile fiind deficitare în România.