Ordonanţa 13: ce e adevărat şi ce e fals în declaraţiile lui Liviu Dragnea şi Sorin Grindeanu

Ordonanţa 13: ce e adevărat şi ce e fals în declaraţiile
lui Liviu Dragnea şi Sorin Grindeanu

Liviu Dragnea şi Sorin Grindeanu nu cedează: merg înainte cu ordonanţa de urgenţă.

Principalul argument pentru care Guvernul a modificat legislaţia penală prin ordonanţă de urgenţă ar fi acela că a fost obligat de o decizie a Curţii Constituţionale din iulie anul trecut, susţin premierul Sorin Grindeanu şi liderul PSD Liviu Dragnea. Acest argument este însă fals.

Ştiri pe aceeaşi temă

Premierul Sorin Grindeanu şi liderul PSD Liviu Dragnea au organizat o conferinţă de presă în care au oferit câteva explicaţii şi au răspuns câtorva întrebări despre motivul şi contextul în care Guvernul a emis ordonanţa de urgenţă nr. 13/2017, privind modificarea Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală. „Adevărul” a examinat cele mai litigioase chestiuni pe care le ridică acest scandal, care a scos în stradă sute de mii de protestatari, raportând susţinerile celor doi lideri politici cu fapte uşor de reconstituit.

** Urgenţa.

Argument. Guvernul a explicat nevoia de a recurge la o ordonanţă de urgenţă prin aceea că în 8 iulie anul trecut, Curtea Constituţională ar fi declarat ca fiind neconstituţional articolul din Codul Penal care defineşte abuzul în serviciu. Cum deciziile CCR sunt obligatorii, iar Parlamentul nu a pus în acord legea cu decizia CCR, guvernul s-a văzut silit să recurgă la ordonanţă de urgenţă.

Fapt. Curtea Constituţională nu a declarat respectivul articol ca fiind neconstituţional. Dacă ar fi fost aşa, acesta ar fi fost suspendat de la aplicare în data de 8 iulie şi abrogat de drept 45 de zile mai târziu dacă Parlamentul sau Guvernul nu l-ar fi pus în acord cu decizia CCR, deci am fi avut vid legislativ. Or lucrurile nu stau deloc aşa. Curtea Constituţională a decis că definiţia abuzului în serviciu este constituţională, în măsura în care sintagma „îndeplineşte un act în mod defectuos” se interpretează prin „îndeplineşte cu încălcarea legii”. Ca urmare, articolul care incriminează abuzul în serviciu nu a fost nici suspendat de la aplicare, nici abrogat de drept. El a rămas în vigoare până în ziua de azi, singura condiţie fiind ca instanţele să-l interpreteze aşa cum a hotărât CCR. În concluzie, caracterul de urgenţă nu se susţine.

** Impunerea unui prag al prejudiciului

Argument. Liviu Dragnea şi Sorin Grindeanu au afirmat că pragul de 200.000 de lei prejudiciu sub care abuzul în serviciu este dezincriminat ar fi fost impus tot ca urmare a aceleiaşi decizii a CCR.

Fapt. Curtea Constituţională, în partea teoretică a argumentaţiei sale, a trecut în revistă mijloacele prin care un abuz în serviciu poate fi sancţionat şi a identificat trei căi: două civile (Codul Muncii şi Legea contenciosului administrativ) şi una penală (Codul Penal). Şi a constatat că, în Codul Penal românesc, abuzul în serviciu este sancţionat indiferent de gravitatea faptei, menţionând următoarele: „Curtea reţine că (…) nu este suficient să se constate că faptele incriminate aduc atingere valorii sociale ocrotite, ci această atingere trebuie să prezinte un anumit grad de intensitate, de gravitate, care să justifice sancţiunea penală”. Este singura referire din care s-ar putea înţelege că un prag de prejudiciu ar putea „măsura” gravitatea faptei, însă această menţiune nu are un caracter imperativ. Dar este dincolo de orice bănuială că, în opinia Curţii, actuala reglementare este constituţională: „Curtea constată că legiuitorul nu a reglementat un prag valoric al pagubei şi nici o anumită intensitate a vătămării, ceea ce determină instanţa de contencios constituţional să concluzioneze că, indiferent de valoarea pagubei sau intensitatea vătămării rezultate din comiterea faptei, aceasta din urmă, dacă sunt îndeplinite şi celelalte elemente constitutive, poate fi o infracţiune de abuz în serviciu”. Prin urmare, impunerea unui prag de prejudiciu nu are drept motiv imperativ decizia CCR, iar apelarea la ordonanţă de urgenţă nu este justificată.

** Scăderea pedepselor

Ordonanţa de urgenţă nr. 13/2017 scade marja de pedeapsă pentru abuzul în serviciu de la 2-7 ani la 6 luni-3 ani sau amendă. În decizia Curţii Constituţionale nu există nicio exigenţă şi nici măcar o aluzie privitoare la marjele de pedeapsă prntru această infracţiune. Liviu Dragnea şi Sorin Grindeanu nu au oferit nicio justificare pentru reducerea lor, după cum nici ministrul Justiţiei, Florin Iordache, nu a oferit vreuna.

**Scapă sau nu Liviu Dragnea?

Argument. Liviu Dragnea susţine că ordonanţa 13 nu-l ajută cu nimic în procesul pe care îl are, în care este acuzat de instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual, pentru un prejudiciu de 108.000 lei.

Fapt. Dacă ordonanţa 13 intră în vigoare, Liviu Dragnea scapă de acuzaţia de instigare la abuz în serviciu, întrucât prejudiciul de care este acuzat este sub pragul de 200.000 de lei. Procesul va continua însă, pentru acuzaţia de instigare la fals intelectual.

** Legalizarea furtului

Fapt. Ordonanţa de urgenţă exonerează de la răspunderea penală abuzul în serviciu şi favorizarea infractorilor dacă aceste fapte sunt comise prin emiterea, aprobarea sau adoptarea de acte normative.

Argument. Faţă de această reglementare nouă, Liviu Dragnea a declarat: Nu ştiu cum au formulat ei acest act, dar eu nu cred că este normal ca în România fiecare funcţionar din lanţul birocratic pentru elaborare a unui act normativ să fie luat la întrebări sau anchetat, pentru că atunci nu vor mai semna nimic. În acest proces de elaborare, e vorba totuşi de oportunitate”.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările