Noaptea eliberărilor. Instanţa supremă a decis suspendarea pedepselor în trei dosare celebre

Noaptea eliberărilor. Instanţa supremă a decis suspendarea pedepselor în trei dosare celebre

FOTO Inquam

Rudel Obreja, Constantin Niţă şi Dan Şova urmează să fie eliberaţi din penitenciare după ce Instanţa Supremă a decis miercuri noaptea eliberarea mai multor persoane în dosare în care avocaţii condamnaţilor au invocat ilegalitatea completurilor de cinci judecători.

Ştiri pe aceeaşi temă

Rudel Obreja, Constantin Niţă şi Dan Şova vor părăsi în această noapte penitenciarele în care erau încarceraţi, după ce iniţial au fost puşi după gratii în dosare de corupţie, potrivit Digi 24.
 
Astfel, Instanţa supremă a admis cererile de suspendare a pedepselor celor trei. 
 
Aceştia din urmă au cerut rejudecarea proceselor şi au făcut contestanţii în anulare, pentru aceasta din urmă fiind fixate termene după 20 ianuarie anul viitor.
 
Deşi cererile de contestaţii în anulare au primit termene după 20 ianuarie 2019, judecătorii au decis că cei trei trebuie să fie eliberaţi din închisoare.
 
„Admite cererea de suspendare a executării sentinţei penale nr. 506 din 25 septembrie 2017 pronunţate de Secţia penală a Înaltei Curţi în dosarul nr. 526/1/2016, definitivă prin decizia penală nr. 108 din 20 iunie 2018, pronunţată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. 3174/1/2017, până la soluţionarea definitivă a contestaţiei în anulare. Dispune punerea de îndată în libertate a contestatorului condamnat Şova Dan-Coman de sub puterea mandatului de executare a pedepsei emis în baza sentinţei penale nr. 506 din 25 septembrie 2017 pronunţate de Secţia penală a Înaltei Curţi în dosarul nr. 526/1/2016, definitivă prin decizia penală nr. 108 din 20 iunie 2018, pronunţată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. 3174/1/2017, dacă nu este arestat în altă cauză", se arată în decizia instanţei în cazul lui Dan Şova
 
Elena Udrea şi Alina Bica au făcut şi ele cerere în acest sens prin avocaţii lor. În cazul Elenei Udrea, decizia a fost amânată pentru 27 ianuarie 2019.
 

Constantin Niţă

 
Curtea Supremă l-a condamnat la sfârşitul lunii iunie pe fostul ministru al Energiei Constantin Niţă la patru ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă. 
 
Procesul se află în faza de apel, după ce fostul ministru al Energiei Constantin Niţă a fost condamnat, în mai 2017, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la 4 ani închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, într-un dosar în care este acuzat de DNA că ar fi primit bani de la omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu. Instanţa a mai decis atunci confiscarea de la Constantin Niţă a sumei de 303.000 lei, fiind menţinut sechestrul asigurător.
 
„Instanţa apreciază că se justifică aplicarea unui tratament sancţionator mai sever, cu executarea pedepsei în regim privativ de libertate, considerând că numai astfel se poate ajunge la schimbarea atitudinii inculpatului faţă de valorile legii penale pe care le-a nesocotit prin fapta comisă, se poate asigura, în viitor, reinserţia socială a acestuia, precum şi o reacţie promptă a opiniei publice adecvată gradului de pericol pe care-l reprezintă săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, consolidând percepţia cetăţenilor că organele judiciare sunt în măsură să realizeze un act de justiţie, dând o ripostă fermă celor care au considerat că pot fi mai presus de lege, dispreţuind-o şi încălcând-o”, arata Curtea Supremă în motivarea sentinţei din primă instanţă, din luna mai a anului 2017.
 
Constantin Niţă este acuzat că, în cursul anului 2013, i-a solicitat omului de afaceri Tiberiu Urdăreanu un comision de 5% din valoarea unui contract încheiat de firma acestuia - UTI cu Primăria Iaşi.
 
În iunie 2016, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie l-au trimis în judecată pe Constantin Niţă, pe care îl acuză de trafic de influenţă.
 
Potrivit rechizitoriului procurorilor, în 2013, Constantin Niţă, la data faptei ministru al Energiei, i-a solicitat lui Tiberiu Urdăreanu, denunţător în cauză, un comision de 5% din valoarea unui contract încheiat de firma acestuia cu Primăria Iaşi.
 
Anchetatorii susţin că Niţă a cerut suma în cuantum de 5% din valoarea contractului după iniţierea procedurii privind acel proiect, precum şi după ce primarul de municipiu a solicitat, cu titlu de mită, 10% din valoarea contractului, respectiv în prima parte a anului 2013.
 
„Potrivit înţelegerii, urma ca suma reprezentând 5% din valoarea contractului (aproximativ 3,4 milioane lei) să îi fie remisă lui Niţă Constantin în două forme: parţial în numerar şi parţial printr-un contract de consultanţă fictiv, ce urma a fi încheiat cu o persoană de încredere din anturajul inculpatului”, au scris procurorii în rechizitoriu.
 
 

Dan Şova

 
UPDATE Primele declaraţii ale lui Şova după ce acesta a fost eliberat
 
Curtea Supremă l-a condamnat în luna iunie pe Dan Şova la trei ani de închisoare cu executare în dosarul CET Govora. 
 
Potrivit procurorilor DNA, în perioada octombrie 2011 - iulie 2014, Dan Şova a pretins sume de bani şi a primit în total 100.000 de euro de la o persoană denunţătoare, în schimbul traficării influenţei sale reale pe care o avea pe lângă Mihai Bălan, director general al CET Govora SA, astfel încât acesta din urmă să asigure încheierea unor contracte de asistenţă juridică cu o anumită societate de avocatură, contracte de tip abonament lunar, la o valoare de 10.000 euro/lună.
 
Procurorii notează în rechizitoriu că, în urma demersurilor lui Dan Şova pe lângă Mihai Bălan, în lunile decembrie 2011 şi mai 2013, Bălan a încheiat două contracte de consultanţă cu firma de avocatură reprezentată de martorul denunţător, iar în perioadele ianuarie-octombrie 2012 şi respectiv iunie 2013-august 2014 a avizat, din partea CET Govora, plăţile efectuate în baza celor două documente, cu încălcarea prevederilor legale şi a normelor interne de funcţionare a societăţii respective.
 
DNA mai arată că aceste contracte nu erau justificate pentru că atunci CET Govora avea un departament juridic în care îşi desfăşurau activitatea şase jurişti, iar problematica dosarelor aflate în lucru nu impunea asistenţă din partea vreunei societăţi de avocaţi.
 
 

Rudel Obreja

 
 
Rudel Obreja a fost condamnat la ]nceputul lunii iunie de magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) la 5 ani de închisoare în dosarul Gala Bute, pentru infracţiunea de complicitate la luare de mită, decizia fiind una definitivă. În aceeaşi cauză, judecătorii au admis o solicitare a fostului preşedinte a Federaţiei Române de Box, iar acuzaţiile de evaziune fiscală au fost desfiinţate.
 
Fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box, Rudel Obreja, a fost condamnat în primă instanţă la patru ani de închisoare pentru complicitate la luare de mită, cinci ani de închisoare pentru evaziune fiscală şi trei ani pentru încă o infracţiune de evaziune fiscală, instanţa contopind pedepsele şi dispunând o pedeapsă de cinci ani de închisoare cu executare.
 
Potrivit DNA, Udrea a coordonat un sistem prin care persoanele cele mai apropiate ei, şi anume Lungu, Topoliceanu, Nastasia şi Breazu, au primit, cu ştiinţa sa, sume de bani de la reprezentanţii unor societăţi comerciale pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanţate de ministerul pe care inculpata îl conducea.
 
Anchetatorii spun că sumele obţinute au intrat fie nemijlocit în patrimoniul Elenei Udrea (în numerar ori prin plata unor bunuri şi servicii), fie în patrimoniul unor persoane indicate de aceasta (organizaţia Bucureşti a PDL şi Rudel Obreja).
 
Udrea mai este acuzată că a determinat alţi funcţionari din minister să îşi încalce atribuţiile, cu prilejul achiziţiei de servicii de publicitate la 'Gala Bute', prejudiciind bugetul instituţiei şi creând un folos necuvenit pentru Rudel Obreja.
 
 

Completele de cinci judecători

 
Pe 7 noiembrie, Curtea Constituţională a admis sesizarea premierului Viorica Dăncilă în legătură cu un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema constituirii completurilor de 5 judecători. Decizia a fost luată cu majoritate de voturi.
 
„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie trebuie să asigure de îndată constituirea noilor completuri de judecată prin tragerea la sorţi a tuturor celor cinci membri ai acestora şi nu numai a locului celui considerat ca fiind membru de drept. De asemenea, tragerea la sorţi se va realiza dintre toţi judecătorii în funcţie ai secţiei/ secţiilor respective. În egală măsură, dată fiind conduita sancţionabilă sub aspect constituţional a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin Colegiul de conducere, care nu este de natură să ofere garanţii cu privire la restabilirea corectă a cadrului legal de funcţionare a completurilor de 5 judecători, revine Consiliului Superior al Magistraturii - Secţia pentru judecători, în baza prerogativelor sale constituţionale şi legale (...), obligaţia de a identifica soluţiile la nivel de principiu cu privire la legala compunere a completurilor de judecată şi de a asigura punerea lor în aplicare”, se arată în motivare.
 
Curtea Supremă a stabilit pe 13 decembrie prin tragere la sorţi componenţa completelor de 5 judecători.
 
Completele de 5 judecători în materie penală:
 
C1: Nenita Simona Cristina, Dragomir Ilie Iulian, Epure Constantin, Foitos Cristina, Ionut Matei
 
C2: Rog Tatiana, Rus Alexandra Iuliana, Mera Luciana, Popa Rodica Aida, Enceanu Simona
 
C3: Vasile Francisca Maria, Cerbu Silvia, Bogdan Ioana, Alexandrescu Anca Madalina, Iancu Hermina.
 
Completele de 5, în materie civilă:
 
Complet 1: Mihaela Tăbârcă, Lavinia Dascălu, Minodora Condoiu, Claudia Marcela Canacheu, Gabriela Bârsan;
 
Complet 2: Cristina Tarcea, George Bogdan Florescu, Rodica Zaharia, Corina Alina Corbu, Hrudei Maria;
 
Complet 3: Bianca Ţăndărescu, Beatrice Nestor, Valentina Vrabie, Daniel Gheorghe Severin, Virginia Filipescu.
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările