INTERVIU Călin Popescu Tăriceanu: „Problema PNL nu era Chiliman, ci scăderea din sondaje”

INTERVIU Călin Popescu Tăriceanu: „Problema PNL nu era Chiliman, ci scăderea din sondaje”

Călin Popescu-Tăriceanu este dezamăgit că PNL a abandonat ideea republicii parlamentare FOTO Adevărul

Fostul preşedinte liberal Călin Popescu Tăriceanu este nemulţumit că liderii partidului nu găsesc soluţii pentru „pierderea de viteză“ a PNL.

Ştiri pe aceeaşi temă

Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu este, la ora actuală, unul dintre criticii preşedintelui PNL, Crin Antonescu. Acum câteva luni, Tăriceanu a cerut organizarea de alegeri interne pentru stabilirea candidatului liberal la prezidenţiale, deşi Antonescu fusese desemnat pentru această poziţie de Congresul PNL. Comparativ cu alţi adversari ai lui Antonescu, Tăriceanu a avut o atitudine nuanţată. El nu s-a implicat în organizarea Iniţiativei România Liberală, ai cărei membri au fost excluşi, recent, din PNL, în frunte cu Andrei Chiliman şi Vlad Moisescu. Antonescu nu l-a sancţionat pe Tăriceanu, mărginindu-se la atacuri verbale la adresa acestuia.

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a afirmat, recent, că partidul este suficient de puternic pentru a-l „întreţine“ pe Călin Popescu Tăriceanu. Cum comentaţi aceste afirmaţii?

Una dintre marile greşeli ale multor politicieni români este că, adeseori, coboară discursul politic la o serie de chestiuni de ordin personal. Eu prefer ca intervenţiile mele să se refere la proiecte, la idei, la principii, şi de aceea nu am să intru în niciun fel de polemică cu domnul Antonescu. Un singur lucur vreau să  spun: sunt în PNL membru de 23 de ani şi prin ceea ce am realizat în calitate de simplu membru şi, odată cu trecerea anilor, în diferitele funcţii pe care le-am ocupat succesiv, cred că mi-am câştigat un loc în care nu am nevoie de sprijinul domniei sale.

Cum comentaţi decizia de excludere a lui Andrei Chiliman, Diana Tuşa şi Vlad Moisescu?

Se va regreta multă vreme decizia de îndepărtare a unor oameni care şi-au adus contribuţia statornică, îndelungată şi fidelă pentru ideile şi valorile liberale sau pentru refacerea PNL. E un capitol pe care nu vreau să îl dezvolt foarte mult. E întotdeauna neplăcut când vorbim despre demitere, excluderi. Un partid mare, modern, democratic nu recurge la astfel de măsuri.

Cum vi s-a părut dezbaterea din partid care a dus la excluderea acestora?

Regret foarte mult situaţia în care ne aflăm. Eu cred că, dacă PNL se confruntă cu o problemă,  ideea de a-i critica pe cei care spun că avem probleme este un reflex nefericit. Eu am spus că avem o problemă, dar problema nu este Andrei Chiliman sau cei care au fost daţi afară. Problema pe care noi o avem ţine de raporturile noastre cu PSD în USL, de concurenţa inerentă în care suntem, chiar dacă suntem  parteneri şi mai ales de orizontul de timp când nu vom mai fi împreună în USL. În momentul de faţă, sondajele de opinie arată că PNL în cel mai bun de caz este într-o stagnare, dacă nu într-o pierdere de viteză. În cazul în care coabitarea în cadrul USL va însemna o posibilă eroziune a PNL, desigur că trebuie să luăm măsuri pentru a ne restabili percepţia şi imaginea în opinia publică.

Constituţia nu se face pentru un singur om

Dar ce ar putea să întreprindă concret conducerea PNL în acest sens? Liderii PNL reclamă faptul că premierul Ponta acaparează temele importante.

Premierul, în mod natural, în orice guvern este principalul pol de atracţie pentru media. Important este care sunt temele, proiectele cu care vin ceilalţi miniştri. Şi nu doar la nivelul Guvernului. Eu cred că sunt câteva teme foarte importante în care PNL trebuia să se manifeste foarte clar, printr-o abordare liberală. Aici am ratat un moment extrem de important – discutarea legii privind retrocedarea proprietăţilor. De asemenea, sunt alte două teme importante – revizuirea Constituţiei şi proiectul de regionalizare – în care atitudinea PNL îmi ridică semne de întrebare.

În cazul Constituţiei, PNL înregistrează o schimbare bruscă şi totală de atitudine. După ce ani de zile noi am pledat pentru o republică parlamentară, acum proiectul de revizuire a Constituţiei prevede menţinerea actualei forme de guvernământ- de republică semiprezidenţială. Pentru cei care spun ca românii vor un preşedinte ales direct(deci imposibil într-o republică parlamentară) le răspund că acest lucru este perfect posibil. Într-o republică parlamentară, preşedintele poate fi ales direct de cetăţeni. Nu cred că nemţii sau italienii ar fi mai proşti ca noi, şi totuşi preşedintele lor este ales de către Parlament.

De asemenea, se adaugă o noţiune complet nouă – şi anume aceea de şef de stat, ceea ce este foarte grav şi periculos. Eu sunt foarte îngrijorat, pentru că România a mai avut şef al statului şi în perioada mareşalului Antonescu şi în perioada comunistă. În loc să ne întoarcem către spiritul Constituţiei din 1991, cu un sistem în care preşedintele este un moderator, este un factor de echilibru, noi întărim poziţia preşedintelui în arhitectura instituţională. Nu există nicăieri în Europa titulatura aceasta de şef al statului într-o democraţie parlamentară. Nu ar trebui să facem o Constituţie să ne convină nouă, dacă PNL o să dea preşedintele, ci facem o Constituţie ca să evităm situaţiile conflictuale din trecut.

PNL în loc să se angajeze într-o amplă reformă constituţională, preferă o soluţie de minimă rezistenţă, care este o modificare a actualei Constituţii, păstrând aceleaşi atribuţii executive ale preşedintelui, în contextul în care am văzut cu toţii imixtiunile instituţiei prezidenţiale in activitatea Executivului.

Cum ar trebui reglementate atribuţiile preşedintelui

Totuşi, nu credeţi că puterile preşedintelui scad, în special prin schimbarea articolului privind nominalizarea premierului?

Acest lucru era, practic, înscris şi în actuala Constituţie. Numai că preşedintele Băsescu a avut o interpretare la limită  a articolului privind nominalizarea primului-ministru. Dar eu mă refer la toate celelalte situaţii conflictuale, dincolo de nominalizarea primului-ministru, cu care ne-am confruntat începând din 2005. Acestea rămân potenţiale bombe cu efect întârziat, ori de câte ori la Cotroceni va veni o persoană cu un profil mai mult sau mai puţin apropiat de actualul preşedinte. Şi trebuie sa ţinem cont că actuala Constituţie are sădită în corpul ei germenii conflictelor interinstituţionale.

Dacă nu-i eliminăm, ne vom regăsi mai devreme sau mai târziu în situaţii similare cu cele din trecut. Clarificarea de care aţi pomenit este aproape penibilă. Este atât de normal că preşedintele trebuie să respecte rezultatul alegerilor în speţa votului popular. Dacă o facem, e foarte bine, ca să nu mai avem surprize de genul celor pe care le-am avut.

Care ar fi potenţialele „bombe“ care rămân în textul constituţional?

Preşedintele, astăzi, în România, practic, controlează serviciile secrete, justiţia, CSM-ul, Curtea Constituţională. Sunt instrumente de putere pe care Băsescu le-a folosit în încercarea lui permanentă de a-şi lărgi atribuţiile. Dacă nu ţinem cont de aceste realităţi, ne vom găsi, din nou, în situaţii similare. În plus, pentru derapajele preşedintelui, pentru toate situaţiile în care el provoacă conflicte nu există niciun fel de instrument de control sau de corecţie. Există o singură modalitate, care este una extremă, un instrument de excepţie – mă refer la suspendarea preşedintelui. Nu poate fi folosită tot timpul pentru că produce o puternică destabilizare. Mai mult de atât, au fost două încercări de suspendare a preşedintelui, dar nu au putut fi duse la bun sfârşit. Concluzia este clară: trebuie restrâns spaţiul de manevră al preşedintelui.

Aţi menţionat mai devreme că PNL a ratat momentul dezbaterii privind legea proprietăţilor. Ce puteau să facă liderii PNL?

Noi ne-am mulţumit să susţinem legea propusă de premier. Sigur că aveam o obligaţie în calitate de partid aflat la guvernare, dar sunt convins că putea să existe o mai bună negociere asupra proiectului care a fost adoptat.

Rezultatul trebuia să fie scurtarea termenelor până la care retrocedările trebuiau făcute. În plus, ştim bine că peste trei ani de zile nu vor exista bani pentru despăgubiri. Trebuia să fi recurs la un mecanism care a fost probat, cum a fost Fondul Proprietatea.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: