Hartă. O alianţă PNL-USR-PLUS ar spulbera PSD la şefia Consiliilor Judeţene. Ordonanţa dată de Dăncilă ar salva doar o mână de baroni PSD

Hartă. O alianţă PNL-USR-PLUS ar spulbera PSD la şefia Consiliilor Judeţene. Ordonanţa
dată de Dăncilă ar salva doar o mână de baroni PSD

Viorica Dăncilă

Ordonanţa de urgenţă prin care Guvernul a stabilit că preşedinţii de Consilii Judeţene vor fi aleşi prin vot direct ajută direct numai cinci baroni din sudul ţării, dacă ne raportăm la rezultatul alegerilor europarlamentare. Alţi baroni PSD, deşi înfrânţi în judeţe, au şanse să-şi păstreze funcţiile datorită unei combinaţii salvatoate: notorietate plus OUG. Cifrele arată că o alianţă PNL-USR-PLUS ar transforma PSD într-un partid de buzunar.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ce s-ar fi întâmplat dacă pe 26 mai ar fi fost alegeri pentru şefia Consiliului Judeţean, dar organizate în condiţiile impuse acum două zile prin ordonanţă de urgenţă, adică alegerea preşedinţilor de Consilii Judeţene (CJ) prin vot direct într-un singur tur? „Adevărul“ a corelat rezultatul alegerilor europarlamentare pe fiecare judeţ cu ordonanţa de urgenţă adoptată de Guvernul Dăncilă. Concluzia: o serie de alianţe locale între PNL şi USR-PLUS ar transforma PSD într-un partid-breloc, iar UDMR ar fi înfrântă în două judeţe adjudecate la alegerile europene, pe baza voturilor venite de la etnicii maghiari. Deci o dreaptă unită ar putea sancţiona, puternic, prin votul de la alegerile locale, guvernarea PSD-UDMR.

Click pe imagine pentru rezoluţie mai mare

Ce spune harta? Am scos numărul total de voturi obţinute de primele trei clasate la europarlamentare în fiecare judeţ în parte: PSD, PNL, Alianţa USR-PLUS - şi, în judeţele dominate de comunitatea maghiară, am trecut şi scorul UDMR – şi am simulat cu ele un rezultat virtual la alegerea preşedinţilor de Consilii Judeţene. Ce reprezintă cele cinci culori?

  • Roşu: judeţele câştigate net de PSD, unde nici măcar o alianţă între PNL şi USR-PLUS n-ar reuşi să-i trimită pe social-democraţi pe locul secund.
  • Galben: judeţele câştigate de PNL, aşadar unde liberalii ar fi obţinut cert şefia Consiliilor Judeţene.
  • Albastru: judeţele unde USR-PLUS şi-ar fi impus candidatul în fruntea judeţului.
  • Verde: cele două judeţe pe care UDMR nu le poate pierde, indifrent dacă partidele româneşti se aliază.
  • Gri: judeţele unde o alianţă între PNL şi USR-PLUS ar învinge, teoretic, PSD, ba chiar şi UDMR.
 

Doar sudul rămâne roşu
PSD, ca urmare a alegerilor locale din 2016, deţine şefia a 31 de Consilii Judeţene. Comparativ, la alegerile europarlamentare, PSD a câştigat detaşat doar cinci judeţe, „barajul roşu“ din sudul ţării: Giurgiu  (controlat de Niculae Bădălău), Teleorman (controlat de Liviu Dragnea, chiar şi din puşcărie), Olt (controlat de Paul Stănescu), Dolj (dominat de cuplul Olguţa Vasilescu - Claudiu Manda) şi Mehedinţi (Aladin Georgescu). În aceste judeţe,  într-o competiţie pentru şefia CJ, nici măcar o  coaliţie PNL-USR-PLUS n-ar detrona partidul condus de Viorica Dăncilă. 

PSD a mai câştigat încă 12 judeţe, însă la o distanţă infimă: o alianţă a dreptei ar putea impune noul preşedinte al Consiliului Judeţean. Însă baronii PSD ar putea fi salvaţi de ordonanţa de urgenţă a Guvernului Dăncilă, care prevede alegeri directe, într-un singur tur de scrutin, pentru şefii de CJ. Spre exemplu, PSD a pierdut alegerile în Vrancea, însă Marian Oprişan, politician cu o imensă notorietate în judeţ, ar putea câştiga un nou manat de preşedinte al CJ, chiar şi în faţa unui candidat unic al Opoziţiei. Comparativ, în sistemul de alegere indirectă a preşedintelui de CJ, prin negociere între  consilierii judeţeni, Marian Oprişan ar avea şanse mai mici de reuşită, în condiţiile în care PSD ar termina pe locul doi la locale, la fel ca la europarlamentare.

Situaţia e valabilă şi pentru judeţe ca Vaslui şi Neamţ, unde PSD a câştigat, însă la mustaţă. Liderii Dumitru Buzatu şi Ionel Arsene sunt avantajaţi de alegerea directă într-un singur tur, în faţa unui posibil candidat comun al dreptei. Dacă ordonanţa Guvernului ar fi prevăzut măcar două tururi de scrutin, competiţia pentru şefia judeţelui ar fi fost echitabilă: toţi competitorii s-ar fi înscris în primul tur, iar runda a doua ar fi deschis opţiunea unor alianţe. Altfel, PNL şi USR-PLUS trebuie să-şi stabilească un candidat comun încă din primul tur dacă vor să obţină şefia judeţului.

Rezultatele de la euroalegeri arată că PNL ar putea obţine şefia a 14 judeţe, faţă de cele 8 pe care le controlează în acest moment. Alianţa 2020 şi-ar adjudeca 6 Consilii Judeţene, deci dreapta pleacă din start  favorită în jumătate din ţară. Dacă respectăm ierarhia votului din 26 mai, o alianţă între liberali şi USR-PLUS ar învinge PSD în alte 12 judeţe, iar UDMR în Satu Mare şi Mureş, dominate de etnici maghiari. Aşadar, dreapta unită ar ajunge la şefia a 34 de judeţe, în timp ce PSD ar deveni partid marginal, care controlează doar cinci judeţe din sud-vest.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: