Anul are totuşi 365 de zile, o singură dată se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire, aşa că am crezut că ar fi mai potrivit un armistiţiu de o zi în războiul româno-român de a cărui declanşare şi perpetuare se face vinovată în totalitate coaliţia PSD-ALDE şi modul ei discreţionar, nedemocratic de guvernare.

Am spus toate aceste lucruri atât în cuprinsul unui comentariu scris, le-am repetat şi argumentat cum am putut mai bine într-o intervenţie la postul de televiziune Digi 24. Că unii au crezut şi au acţionat altfel e dreptul lor cum nu se poate mai democratic. Şi aproape că încep să cred că eu m-am înşelat şi ei au avut dreptate.

Protestatarii şi-au exercitat respectivul drept în după-amiaza zilei de 1 decembrie. Reamintindu-le guvernanţilor că în urmă cu doi ani nu au câştigat alegerile pentru a ne înfrăţi cu penalii, spre a le servi acestora amnistii şi graţieri fiindcă doar astfel va putea scăpa de obsesia şi perspectiva puşcăriei în primul rând preşedintele PSD, inculpatul de rang înalt cu numele de Dragnea Nicolae Liviu.  În urmă cu aproape 29 de ani s-a ieşit în stradă şi s-a vărsat sânge şi pentru obţinerea dreptului de a se protesta liber şi pentru suprimarea aplaudatului la  comandă. Sub semnătură proprie şi sub supravegherea Securităţii, a oamenilor acesteia şi ai partidului şi cu ameninţarea că, dacă se va constata o lipsă de entuziasm în aclamarea conducătorilor , se vor lua măsuri în consecinţă.

A le refuza românilor dreptul de a protesta, de a le spune  adevărul celor care s-au cocoţat la putere promiţând multe şi făcând puţine şi condamnând poporul să trăiască pe datorie, scoţând astfel la mezat dreptul la o existenţă cât de cât normală a generaţiilor viitoare, mi se pare o blasfemie. O dovadă că cel ce o face este vădit şi iremediabil corigent la disciplina Democraţie. Dar şi că a făcut pe democratul atâta vreme cât a fost convenabil, până când şi-a văzut conturile din bancă îngrăşate, după cum se zice şi ca urmare a unor afaceri oneroase, şi s-a trezit asociat la guvernare şi recompensat cu funcţia de preşedinte al Senatului.

Acesta este cazul preşedintelui ALDE, dl. Călin Popescu-Tăriceanu, care invocă supremaţia rezultatului la urne atunci când îşi arogă dreptul şi îşi asumă nesimţirea de a pune la zid protestatarii, refuzându-le legitimitatea. Făcându-se că nu îşi aduce aminte că minuscula formaţiune politică pe care o conduce de abia dacă a primit în urmă cu doi ani cu ceva mai mult de 5% din voturi.

Dl. Tăriceanu mimează a nu băga de seamă că este coautorul unei politici anti-europene care contrazice decizia populară ce a certificat aderarea României la UE.

Or, pe vremea aceea eraţi prim-ministru, domnule Tăriceanu, faceţi bine şi aduceţi-vă aminte acest detaliu! Aveţi bunăvoinţa, ca între două căsătorii şi două divorţuri, să aruncaţi o privire asupra dinamicii ratei emigrării care a crescut drastic de când coaliţia din care faceţi parte o ţine numai în minciuni şi în eşecuri. Uitaţi-vă pe sondajele de opinie, cele reale, nu cele contrafăcute şi ieşite din pixul sociologului de partid Marius Pieleanu, plătit prin casieria care a devenit în vremea guvernării dvs. Televiziunea Română, şi observaţi câţi români cred că ţara se îndreaptă către o direcţie greşită.

Ştiu, puţin vă pasă de intelectuali, aţi crescut degeaba în casa lui Dan Amedeo Lăzărescu, dumneavoastră aţi reuşit în viaţă chiar dacă siluiţi zilnic limba română şi, din câte se spune, aţi fost un student submediocru, însă acordaţi-vă câteva minute şi număraţi câţi dintre intelectualii de seamă ai României sunt de partea dvs. Nu durează mult şi nici măcar nu trebuie să vă folosiţi degetele de la o mână. Faceţi-o, căutaţi-vă carnetul de note din liceu şi din facultate şi de abia apoi trimiteţi-i pe alţii să pună mâna pe carte!

Faceţi-vă un examen de conştiinţă şi străduiţi-vă să faceţi rost de undeva de o minimă doză de bun simţ! Aveţi mare nevoie!!! 

Comentariu apărut concomitent pe site-ul contributors.ro şi pe blogurile adevărul.ro