Cum oferă PSD indulgenţe electorale partidelor-balama

PSD-ul condus de Marcel Ciolacu face primul pas pentru câştigarea susţinerii ALDE şi a Pro România. FOTO Mediafax / Alexandru Dobre

Sateliţii PSD din Parlament, Pro România şi ALDE, vor avea dreptul la reprezentanţi în secţiile de votare, legile pentru alegerile locale şi parlamentare fiind modificate cu dedicaţie. Decizia finală stă în pixul lui Klaus Iohannis, cel care poate retrimite legile în Legislativ sau poate închide ochii şi acceptă modificările.

PSD a girat din umbră modificarea legilor electorale astfel încât partenerii săi din Parlament, Pro România şi ALDE, să aibă dreptul la câte un reprezentant în fiecare secţie de votare, până acum condiţiile fiind mult mai stricte, adică existenţa a cel puţin unui grup parlamentar într-unul dintre cele două foruri. Potrivit unor surse politice, decizia nu este întâmplătoare, ci are în spate un calcul electoral: PSD vrea sprijin de la cele două formaţiuni pentru numeroşi primari social-democraţi din ţară, în condiţiile în care oricum Pro România şi ALDE ar reuşi cu greu să găsească candidaţi, dar ar putea să le pună beţe în roate dacă ar face înţelegeri punctuale cu PNL. Aşadar, decât să profite PNL, mai bine PSD.

Iniţial, proiectul de lege semnat de deputatul Pro România Ion Mocioalcă şi de Dragoş Zisopol, deputat al Grupului minorităţilor, stabilea drept condiţie pentru accesul în fiecare secţie de votare a reprezentantului unui partid, de existenţa unui număr de minimum zece deputaţi sau şapte senatori din rândul acelei formaţiuni la nivel de Legislativ.  

Şedinţă-fulger pentru ALDE

Conform modificărilor aduse în prima etapă, de aceste prevederi beneficiau Pro România şi Grupul Minorităţilor, din moment ce ambele îndeplineau condiţiile. ALDE nu mai putea avea dreptul la membri în secţiile de votare, după ce partidul a rămas fără grup parlamentar şi în Camera Deputaţilor, iar, în acelaşi timp, nu mai îndeplinea nici criteriul numărului minim de membri.

Prin urmare, exact în ziua în care Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de lege, acesta a fost retrimis de urgenţă la Comisia juridică unde, într-o şedinţă-fulger, au fost adoptate modificări propuse de Anton Anton, deputat al ALDE. Pe scurt, aleşii au fost de acord ca în secţiile de votare să fie inclusiv membrii partidelor care „au obţinut reprezentare parlamentară la scrutinul anterior”. Această situaţie e întâlnită doar în cazul ALDE, care înainte de afilierea la PSD, anunţată pe 3 iunie, rămăsese cu doar şase deputaţi.

Acuzaţiile tardive ale lui Pambuccian

„Sunt locuri destule acum în birouri. E o formă corectă şi aplicabilă”, a declarat Victor Ponta, de la tribuna Parlamentului, mulţumit de schimbările din legile electorale. La rândul său, liderul Grupului minorităţilor naţionale, Varujan Pambuccian, a considerat noua lege o reparaţie morală pentru colegii săi. „Legea vine cu o reparaţie importantă după două rânduri de alegeri în care dreptul nostru de a avea reprezentanţi în secţiile de votare a fost anulat. Readucerea reprezentanţilor din partea grupului minorităţilor în secţiile de votare e o garanţie că nu vom păţi ceea ce am păţit la ultimele două rânduri de alegeri: voturi exprimate în numele unei organizaţii a minorităţilor nu au fost transmise mai departe. Noi nu ne-am plâns, dar lucrul acesta a contat mult pentru organizaţiile noastre”, a subliniat Pambuccian.

Costurile generate de prezenţa a noi membri în secţiile de votare, pentru fiecare rând de alegeri, ar fi de 10 milioane de lei. 190 de lei a primit fiecare membru din secţia de votare la ultimele alegeri, iar în România sunt peste 18.000 de secţii de votare.

De asemenea, prin modificarea legislaţiei, toate partidele din Parlament şi grupul minorităţilor vor avea acces la media subvenţionată de bugetul de stat. Nu în ultimul rând, în momentul în care va avea loc extragerea ordinii candidaţilor pe buletinele de vot, Pro România şi ALDE vor avea dreptul să fie pe una dintre primele poziţii, în condiţiile în care au recunoaşterea de partid parlamentar.

Iohannis are ultimul cuvânt

Legea prin care au loc modificările legislative a ajuns pe masa lui Klaus Iohannis, preşedintele având la dispoziţie 20 de zile să o promulge, să o conteste la CCR sau să o retrimită în Parlament.