Cum a ajuns UDMR frânarul coaliţiei pe teme importante

Cum a ajuns UDMR frânarul coaliţiei pe teme importante

Kelemen Hunor FOTO Inquam Photos

UDMR, deşi este cel mai mic partid al coaliţiei, reuşeşte să împiedice adoptarea mai multor proiecte importante anunţate de actuala Putere, în ciuda promisiunilor USR-PLUS şi PNL din timpul campaniei. Teme ca transparenţa instituţiilor publice, alegerea primarilor în două tururi sau Secţia Specială s-au trezit cu beţe în roate de la formaţiunea maghiară.

Ştiri pe aceeaşi temă

PNL şi USR-PLUS au ajuns să accepte compromisuri sau chiar să îngroape anumite proiecte pentru a păstra liniştea în interiorul coaliţiei, în urma insistenţelor venite din partea UDMR de a nu fi discutate sau de a fi lăsate pentru lunile următoare. 
 
Unul dintre acestea este o iniţiativă de anul trecut a actualului ministru al Economiei, Claudiu Năsui, care vizează mărirea gradului de transparenţă în instituţiile de stat. Printre principalele modificări aduse de proiectul de lege se regăseşte obligativitatea instituţiilor de a avea pe site un registru electronic cu solicitările şi răspunsurile oferite în baza Legii 544/2001, o redefinire a instituţiilor care intră sub incidenţa legii menţionate, posibilitatea oferirii de informaţii în format electronic, dar şi sancţiuni între 500 şi 7.500 de lei pentru departamentul de comunicare în caz de neconformare. Cu toate astea, cel mai mare susţinător al blocării proiectului este UDMR, care a întors de două ori proiectul de la votul decisiv din Cameră. Practic, iniţiativa a fost un ping-pong între USR-PLUS şi PNL, pe de o parte, şi UDMR, de cealaltă parte.
 
Principala neînţelegere a venit după ce maghiarii au depus mai multe amendamente la proiectul de lege, însă ulterior toate au fost respinse în Comisia de cultură când s-a dat raportul final asupra proiectului. Amendamentele ar fi protejat Uniunea în a oferi informaţii de interes public. Deputatul UDMR Szabo Odon explica că Uniunea nu poate să fie considerată de utilitate publică, cât timp nu are şi beneficiile unei organizaţii neguvernamentale care este de utilitate publică. Până la urmă, la şedinţa de plen de miercuri, iniţiativa a fost reîntoarsă la Comisia de cultură, pentru că în caz contrar ar fi fost respinsă.  
 

Alegerea primarilor în două tururi, uitată

Un alt subiect major pe care UDMR l-a pus într-un con de umbră este revenirea la alegerea primarilor în două tururi. Deşi această măsură era promisă atât de PNL, cât şi de USR-PLUS, alegerea primarilor în două tururi a picat la negocierile pentru formarea coaliţiei.
 
UDMR s-a opus ferm pe acest subiect, fapt pentru care alegerea primarilor în două tururi nu s-a regăsit ulterior nici în programul de guvernare. Cu toate acestea, liberalii şi cei din USR-PLUS au anunţat că vor încerca să treacă un proiect de lege privind alegerea primarilor în două tururi, dar vor face acest lucru după dezbateri în cadrul unei comisii speciale de Cod electoral. 
 
Pentru a nu deranja partenerul din coaliţie, comisia specială nu a mai fost înfiinţată, iar subiectul lipseşte de pe agenda principalelor forţe din coaliţie. Mai mult, la una dintre discuţiile de la şedinţele coaliţiei de guvernare, UDMR chiar a înaintat ideea ca preşedintele comisiei speciale să fie un membru de-ai lor. PNL şi USR-PLUS nu au împreună majoritate pentru a trece singure revenirea la alegerea primarilor în două tururi, însă în cazul de faţă un ajutor ar putea veni de la AUR, susţin surse din PNL pentru „Adevărul”. 
 

Contre între Stelian Ion şi UDMR

O altă neînţelegere în interiorul coaliţiei de guvernare s-a format în jurul desfiinţării Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), acolo unde UDMR şi-a condiţionat votul. Liderii Uniunii au cerut la negocieri ca dosarele de la SIIJ să fie trimise Parchetului General, şi nu la DNA. În cele din urmă, USR-PLUS şi PNL au acceptat un compromis prin introducerea unui amendament care permite trimiterea în judecată a magistraţilor doar cu încuviinţarea CSM. 
 
La votul din Comisia juridică asupra desfiinţării SIIJ, UDMR a lăsat un reprezentant al minorităţilor să depună respectivul amendament. Câteva zile mai târziu, la votul din Camera Deputaţilor, ministrul Justiţiei, Stelian Ion, şi liderul deputaţilor UDMR, Csoma Botond, au aruncat responsabilitatea amendamentului respectiv de la unul la altul. 
 
„Îmi pare rău pentru faptul că s-au exprimat neadevăruri în spaţiul public în legătură cu poziţia UDMR faţă de acest proiect de lege. Acest amendament nu a fost propus de UDMR, acest amendament a fost propus chiar de către ministrul Justiţiei, Stelian Ion”, afirma Csoma Botond. De cealaltă parte, ministrul a precizat că „ideea că această garanţie propusă ar veni de la noi este una falsă şi o resping din capul locului. Eu am fost cel care am înlăturat acele garanţii solicitate de CSM”. 
 

Pretenţiile UDMR: pragul pentru limba maghiară în administraţie

În urmă cu o lună, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat într-un interviu că ar trebui rediscutat pragul folosirii limbii maghiare în administraţii publice, precizând că această temă este prevăzută în programul de guvernare al coaliţiei. „Pragul de 20% e mult prea mare şi poate că undeva la 15% se poate ajunge la un consens. În programul de guvernare este prevăzut acest lucru şi sigur că va fi şi o dezbatere publică”, afirma Hunor. 

Cu toate acestea, în programul de guvernare nu se regăseşte acest subiect, liberalii fiind surprinşi de anunţul lui Kelemen Hunor, ştiind că subiectul e unul sensibil. În 2017, UDMR a negociat cu PSD un prag de 10%, nu 15% cât a propus acum liderul maghiar, iar liberalii au contestat în Parlament măsura legislativă. În urma scandalului din Parlament, PSD nu a mai trecut legea privind modificarea pragului.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările