Contestarea votului prin corespondenţă, sortită eşecului

Călin Popescu Tăriceanu, preşeidntele Senatului, nu este de acord cu introducerea votului prin corespondenţă FOTO Arhiva Adevărul

UDMR şi ALDE vor să conste legea votului prin corespondenţă la Curtea Constituţională, însă argumentele pe care le aduc parlamentarii celor două formaţiuni pot fi demontate destul de uşor, susţin specialiştii în drept constituţional consultaţi de „Adevărul“.

Parlamentarii ALDE sunt printre politicienii nemulţumiţii de adoptarea legii votului prin corespondenţă, aceştia anunţând că vor contesta actul normative la Curtea Constituţională „Legea are prevederi neconstituţionale evidente, asupra cărora am atras atenţia din timp, dar care nu au fost corectate.

Spre exemplu, Constituţia României prevede la articolul următoarele: «(1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii electorale“. Prin legea adoptată de Camera Deputaţilor este încălcat caracterul direct al votului, contrar prevederilor constituţionale“, au arătat cei de la ALDE imediat după adoptarea legii.

O poziţie asemănătoare au şi cei de la UDMR, care sunt pe aceeaşi lungime de undă cu aleşii ALDE. „O să invocăm articolul 62 cu votul direct, secret şi liber exprimat. Acest aspect este deosebit de important, dar, evident sunt şi alte articole care sunt desconsiderate din această lege. Un asemenea exemplu este articolul 62, alineatul (3) care vorbeşte de reprezentativitate“, a spus Marton Arpad pentru „Adevărul“.

 „Nu ar trebui să se admită o astfel de sesizare“

Ce spun specialiştii despre argumentele celor două partide? „Teoretic, nu ar trebui să se admită o astfel de sesizare. Când aducem în discuţie partea referitoare la „direct“ e vorba de momentul în care se face opţiunea cu privire la un candidat. Şi acolo e vot direct, chiar dacă e prin corespondenţă, Corespondenţa ţine de trimiterea opţiunii exprimate către autoritatea care centralizează. Votul prin corespondenţă nu contravine condiţiei votului direct“, a explicat specialista în drept constituţional Elenina Nicuţ, pentru „Adevărul“.

Argumente suplimentare aduce şi profesorul de drept constituţional, Radu Carp. „Cum să nu fie vot direct? Vot indirect înseamnă votul prin intermedieri. Însă, din momentul în care cel care are dreptul să voteze, îşi exprimă opţiunea, e vot direct.  Acum, referitor la votul secret. Secretul e asigurat din momentul în care persoana votează şi se sigilează plicul până când plicul cu opţiunea ajunge în ţară unde este centralizat. Aceste sistem (n.r.- de vot prin corespondenţă) funcţionează în toate ţările şi toate recunosc votul secret “, a spus Radu Carp. 

Constestatarii invocă şi alte probleme, fără a dezvolta concret articolele din Constituţie pec are le încalcă. „În plus, legea, aşa cum a fost adoptată, lasă un spaţiu larg fraudelor electorale şi, în loc, să simplifice procesul electoral, îl complicăt“, mai arată cei de la ALDE.

Dezbinarea nemulţumiţilor

Totuşi, CCR nu poate lua în calcul contestaţia celor două partide dacă aceasta nu e susţinută de minim 50 de deputaţi sau 25 de senatori.  „Am vorbit, în primul rând, cu cei care din varii motive sunt nemulţumiţi de lege, inclusiv reprezenzanţii ALDE care şi-au exprimat nemulţumirea. Am încercat să convingem, prin discuţii om la om, cât mai mulţi colegi din diferite partide“, a declarat Marton Arpad.  

 Camera Deputaţilor a adoptat, pe repede-nainte, legea votului la distanţă, într-o formă lacunară, pentru că aşa a dictat interesul politic. Votul prin corespondenţă va fi aplicabil doar pentru alegerile  parlamentare, iar votanţii nu se vor putea înscrie online, ci doar la ambasade şi consulate. Legea va ajunge pe masa preşedintelui Klaus Iohannis pentru promulgare.