Ce hop trebuie să mai treacă Rovana Plumb pentru a ajunge comisar pe Transporturi. Noua Comisie Europeană e plină de pete

FOTO Inquam Photos Octav Ganea

Lista de comisari anunţată de Ursula von der Leyen are mai multe nume de politicieni care au avut probleme cu legea sau de integritate, printre acestea fiind şi social-democrata Rovana Plumb, cea care a primit portofoliul Transporturilor. Plumb trebuie să mai treacă de votul Parlamentului. Propuneri controveraste mai sunt din partea Poloniei, Ungariei şi Franţei.

Preşedinele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a anunţat, marţi, cum vor fi împărţite portofoliile în noua Comisie Europeană şi cine le va ocupa. Noua Comisie ar urma să aibă trei vicepreşedinţi executivi, adică Frans Timmermans, parte a familiei socialiştilor europeni, Margrethe Vestager, din  Renew Europe, şi letonianul Valdis Dombrovskis, parte a Grupului Popularilor Europeni. Fiecare dintre aceştia vor avea şi câte un portofoliu.

Funcţii de vicepreşedinte vor avea şi spaniolul Josep Borrell , desemnat Înalt Reprezenant pentru Politică Externă, cehoaica Věra Jourová , comisar pentru Valori şi Transparenţă, grecul Margaritis Schinas, comisar protejarea modului de viaţă european, slovacul Maroš Šefčovič comisar pentru Relaţii Interinstituţionale şi Prospectivă, precum şi croata Dubravka Šuica, comisar pentru Democraţie şi Demografie.

FOTO Captură Video

Alţi 18 candidaţi pentru funcţia de comisar ar urma să îndeplinească doar această funcţie, fără a avea vreo poziţie de conducere în Executivul european. Printre aceste propuneri de comisar european, sunt şi candidaţi care prezintă probleme în ceea ce priveşte respectarea legii sau probleme de ingritate. Rovana Plumb, propusă la Transporturi, este una din persoanele cu probleme de integritate, după cum a subliniat ziarul german Süddeutsche Zeitung, precum şi publicaţia Politico.

Cum e văzută Plumb la Bruxelles

De altfel, Politico i-a făcut un portret scurt şi dur propunerii României şi a Ursulei von der Leyen pentru portofoliul Trasporturilor, adică Rovanei Plumb. „Loială fostului preşedinte al PSD, Liviu Dragnea, care acum este închisoare într-un caz privind angajări fictive ale unor membri de partid. Fost ministru al Fondurilor Europene. A fost suspectă într-un dosar al Direcţiei Naţionale de Anticorupţie, dar a evitat anchetarea ei deoarece parlamentarii au votat pentru menţinerea imunităţii“, se arată în descrierea făcută Rovanei Plumb în materialul de prezentare a noii Comisii Europene. Într-adevăr, Plumb a scăpat de DNA după ce colegii săi au făcut zid pentru o proteja în toamna lui 2017, când şi-a pierdut funcţia din Guvernul Tudose.

Alte propuneri controversate

Probleme de integritate sunt şi în cazul lui László Trócsányi, fost ministru ungar al Justiţiei, care a pus umărul la atacurile aduse la adresa statului de drept de către Viktor Orban şi Fidesz, iar acum e pe cale să fie comisarul european pentru Vecinătate şi Extindere. Fostul ministru ungar al justiţiei, László Trócsányi, e criticat pentru că a jucat un rol în conceperea şi ulterior retragerea unei reforme a justiţiei. De asemenea, împotriva candidatului polonez Janusz Wojciechowski există o anchetă din partea OLAF, vizând falsificări ale unor cheltuieli de călătorie, ceea ce nu i-a împiedicat pe cei din Polonia, alt stat ameninţat cu activarea Articolului 7 din Tratatul UE, să-l propună pentru Comisia Europeană.

Nu în ultimul rând, suspiciuni asupra integrităţii sunt şi în cazul propunerii Franţei pentru o funcţie de comisar european, cea care a fost acceptată de Ursula von der Leyen pentru portofoliul Piaţă Internă. Sylvie Goulard a returnat suma de 45.000 de euro Parlamentului European în cadrul unei afaceri de presupuse angajări fictive, a declarat săptămâna trecută o sursă din anturajul său pentru AFP.

Sylvie Goulard FOTO EPA / EFE

Alte propuneri de comisari sunt Johannes Hahn (comisar pentru Buget şi administraţie), Didier Reynders (comisar pentru Justiţie), Mariya Gabriel (comisar pentru Inovare şi Tineret), Stella Kyriakides (comisar pentru Sănătate), Kadri Simson (comisar pentru Energie), Jutta Urpilainen (comisar pentru Parteneriate Internaţionale), Phil Hogan (comisar pentru Comerţ), Paolo Gentiloni (comisar pentru Economie), Virginijus Sinkevičius (comisar pentru Mediu şi Oceane), Nicolas Schmit (comisar pentru Locuri de Muncă), Helena Dalli (comisar pentru Egalitate), Elisa Ferreira (comisar pentru Coeziune şi Reforme), Janez Lenarčič (comisar pentru Gestionarea Crizelor) şi Ylva Johansson (comisar pentru Afaceri Interne).

Lucrurile s-ar putea schimba în urma audierii candidaţilor pentru funcţia de comisar din Parlamentul European, fiind posibilă respingererea acestora. Parlamentul European urmează să audieze de la 30 septembrie la 8 octombrie toţi membrii noii echipe. Aşadar, fiecare candidat are la dispoziţie aproximativ trei săptămâni pentru pregătirea examenului în faţa Parlamentului European, iar respingerea de către acesta a unuia dintre candidaţi va obliga ţara care l-a propus  să numească o nouă persoană.

Emoţii în Parlament pentru Plumb

Rovana Plumb trebuie să strângă 25 de voturi în Comisia de Transporturi şi Turism, numărul total al euroaleşilor fiind 49. Cei mai mulţi europarlamentari din comisie, 12 la număr, îi are PPE, grup condus de liberalul Marian-Jean Marinescu. De altfel, liberalii de la Bucureşti au cerut respingerea lui Plumb. Un număr considerabil de voturi au şi cei din Renew Europen, şapte la număr, grup politic condus de Dacian Cioloş şi care nu e de acord nici el cu Plumb. Aşadar, cele două formaţiuni ar dispune de 19 voturi. La acestea s-ar putea adăuga patru de la Grupul Verzilor, în condiţiile în care această familie politică e printre cele mai stricte în ceea ce priveşte probleme de integritate şi statul de drept. Cu încă două voturi obţinute de contestatarii lui Plumb, propunerea României ar putea pica la audierile din comisie. Pe de altă parte, socialiştii europeni se bazează pe zece voturi ale lor, iar pentru celelalte trebuie să negocieze cu Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor, Grupul Identitate şi Democraţie (unde euroaleşi sunt cei din partide de extremă dreapta ca Liga din Italia şi Adunarea Naţională din Franţa), Stânga Unită sau celelalte două mari familii, adică popularii sau cei din Renew Europe.