Cabinetul Ciucă: luptă pentru ministere şi improvizaţii într-un moment de cumpănă

Nicolae Ciucă şi Klaus Iohannis / FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

Împărţirea portofoliilor în cabinetul Ciucă a creat dispute în PNL, un semn fiind plasarea unor liberali la conducerea unor ministere pentru care nu au pregătire.

Împărţirea ministerelor în Guvernul Ciucă a stârnit numeroase controverse, unele dintre persoanele propuse pentru conducerea ministerelor neavând pregătire în domeniile respective. Consecinţa acestor nominalizări este şubrezirea unui Executiv care are, oricum, şanse minime de a obţine votul Parlamentului, într-un moment în care, pe lângă criza sanitară, România se confruntă şi cu alte situaţii ce necesită decizii importante: criza energetică şi implementarea reformelor prevăzute în PNRR.

Gorghiu - la Justiţie, Predoiu - la Apărare

Potrivit surselor „Adevărul”, liberalii s-au înghesuit pentru nominalizarea în cabinetul Ciucă. Senatorul Alina Gorghiu a reuşit să obţină Ministerul Justiţiei, fostul deţinător al portofoliului în Guvernul Orban, Cătălin Predoiu, cel care era în cărţi până de curând pentru acest post, fiind împins să preia portofoliul Apărării Naţionale. Cătălin Predoiu este la bază avocat şi a ocupat funcţia de ministru al Justiţiei în mai multe guverne.

Chiar dacă nominalizarea Alinei Gorghiu poate fi justificată, profesia senatoarei fiind de jurist, nu la fel stau lucrurile în ceea ce îi priveşte pe Florin Roman, nominalizat la Ministerul Economiei şi Turismului, şi pe Mircea Fechet, propus pentru Ministerul Agriculturii. În ultimii ani, Roman a activat în domeniul administrativ, pe când Fechet a lucrat în zona de Mediu.

Şi Robert Sighiartău, economist la bază, a fost plasat în fruntea unui minister pentru conducerea căruia nu are o pregătire adecvată, dar pe care nici nu l-a dorit – Ministerul Digitalizării. Liberalul ar fi preferat portofoliul de la Transporturi, însă varianta nu ar fi fost agreată de preşedintele partidului, Florin Cîţu, potrivit informaţiilor „Adevărul”.

UDMR primeşte Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene

În noua organizare, Dan Vîlceanu ar rămâne la Finanţe, Bogdan Aurescu - la Externe, Lucian Bode - la Interne, Sorin Cîmpeanu - la Educaţie, Raluca Turcan - la Muncă, Virgil Popescu - la Energie, iar Bogdan Gheorghiu - la Cultură. Nelu Tătaru ar urma să preia Ministerul Sănătăţii, iar Marcel Boloş - Transporturile.

Faţă de portofoliile deja deţinute, UDMR ar urma să mai preia şi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, unde a fost nominalizată Hegedus Csilla, şi un post de vicepremier, care îi va reveni preşedintelui formaţiunii, Kelemen Hunor.

Cseke Attila ar urma să rămână ministru al Dezvoltării, Tánczos Barna - al Mediului, iar Eduard Novak - la Ministerul Tineretului şi Sportului.

Contradicţii Cîţu - Ciucă

Şansele cabinetului Ciucă să obţină voturile Parlamentului sunt reduse, în condiţiile în care PNL nu a făcut niciun compromis în negocierile cu USR şi PSD, situaţie admisă chiar şi de premierul desemnat. „Sigur, la cum arată situaţia şi cifrele, matematic, Guvernul nu are şanse să treacă”, a spus Nicolae Ciucă. Liderul partidului, Florin Cîţu, a afişat, însă, mai mult optimism.

„Strategia este să discutăm cu fiecare parlamentar în parte pentru a obţine voturile necesare.(..) Vă aduc aminte momentul în care a picat Guvernul Dăncilă şi nimeni nu spunea că se poate şi s-a întâmplat”, a afirmat Cîţu.

Cele două formaţiuni, USR şi PSD, au anunţat deja că nu vor vota în favoarea guvernului minoritar.

Săptămână de foc în Parlament

Miniştrii propuşi pentru formarea guvernului minoritar condus de Nicolae Ciucă vor fi audiaţi marţi, 2 noiembrie, în comisiile de specialitate ale Parlamentului, urmând ca votul în plenul reunit să aibă loc miercuri, 3 noiembrie.

Şansele ca guvernul să primească votul de încredere al Parlamentului sunt reduse, aşa că odată cu respingerea cabinetului Ciucă se deschide calea alegerilor anticipate, fiind îndeplinită una dintre cele două condiţii, respectiv respingerea a două solicitări de învestitură. Trebuie îndeplinit însă şi termenul de 60 de zile necesare de la prima solicitare, iar acesta va fi atins în data de 20 decembrie. Varianta preferată de PNL şi de preşedintele Iohannis ar fi însă organizarea unor noi consultări cu partidele politice şi desemnarea unui alt premier. Între timp, până la instalarea unui nou Executiv, interimatul este asigurat de cabinetul condus de Florin Cîţu.