Blatul dintre PSD şi PNL dezvăluit de „Adevărul“ a prins contur pas cu pas. De ce sesizarea CCR este doar de faţadă

Blatul dintre PSD şi PNL dezvăluit de „Adevărul“ a prins contur pas cu pas. De ce sesizarea CCR este doar de faţadă

Marcel Ciolacu şi Ludovic Orban au bătut palma FOTO Mediafax/Alexandru Dobre

Marcel Ciolacu, Paul Stănescu şi Lia Olguţa Vasilescu, cei mai importanţi lideri social-democraţi, au cerut alegeri anticipate în şedinţa conducerii PSD, ca partidul să arate că nu fuge de vot. Condiţia: anticipatele să fie organizate de Guvernul Orban concomitent cu alegerile locale. Exact planul anunţat săptămâna trecută de „Adevărul“. Sesizarea la CCR este doar de faţadă.

Ştiri pe aceeaşi temă

În public, liderii PSD susţin că alegerile anticipate dorite de PNL aruncă ţara în haos, însă în şedinţele de partid spun exact pe dos. Triumviratul care va conduce partidul în perioada următoare - Marcel Ciolacu, Paul Stănescu şi Lia Olguţa Vasilescu - a insistat, în spatele uşilor închise, că PSD trebuie să meargă musai la anticipate pentru a demonstra  că nu fuge de votul popular, că nu se ţine cu dinţii de putere, susţin surse politice pentru „Adevărul“.

Întrebat de ce s-a răzgândit PSD şi acceptă, brusc, alegeri anticipate, Marcel Ciolacu a răspuns: „Cei mai mulţi membri au spus că suntem pregătiţi pentru orice fel de alegeri. PSD nu trebuie să se teamă de niciun fel de alegeri, nu are voie să se teamă de votul românilor“. De asemenea, întrebat dacă are o înţelegere cu Ludovic Orban, liderul PSD a spus: „Cum pot avea eu o înţelegere cu domnul Orban? Pe cine reprezintă domnul Orban?  E propus, dar nimeni nu-l votează. Dumneavoastră aţi face înţelegeri cu un om într-o astfel de situaţie?“.

Social-democraţii pun o singură condiţie: Guvernul Orban să organizeze alegeri locale concomitent cu alegerile parlamentare anticipate. Care e miza? Primaii PSD vor mobiliza electoratul pentru a obţine un nou mandat, deci, la pachet, vor trage şi lista partidului pentru parlamentare. Scopul lui Marcel Ciolacu este să ducă PSD la 25%, să bifeze o uşoară creştere faţă de perioada Dăncilă. În acest moment, sondajele situează PSD la 20%, însă partidul mai poate aduna câteva procente ca urmare a implicării primarilor.

Planul a fost dezvăluit în exclusivitate de „Adevărul“ în urmă cu o săptămână. Ludovic Orban şi Marcel Ciolacu  au bătat palma zilele trecute pentru anticipate. Prin urmare, PSD a trântit Guvernul PNL prin moţiune de cenzură, astfel încât Ludovic Orban să nu demisioneze, iar liberalii s-au angajat că alegerile anticipate vor fi comasate cu alegerile locale, ca PSD să-şi păstreze cele mai multe primării din ţară, dar să meargă în Opoziţie pentru viitorii patru ani.

Premierul Ludovic Orban a depus la Parlament noul program de guvernare , din care lipseşte orice referire la alegerea primarilor în două tururi, aşadar încă o dovadă a blatului. Pentru a speria PSD, liberalii s-ar fi putut angaja, teoretic, că vor da ordonanţă de urgenţă pentru modificarea sistemului electoral în cazul în care social-democraţii votează învestirea noului Executiv. Însă n-a fos nevoie nici măcar de acest averisment mimat. Social-democraţii au căzut de acord ca săptămână viitoare să aibă loc audierea miniştrilor în parlament, iar pe data de 24 februarie va avea loc votul de respingere al Guvernului Orban 2, susţin surse politice pentru „Adevărul“.

Sesizare de faţadă la CCR

Pentru a încerca să mai blureze  imaginea blatului cu PNL, social-democraţii au sesizat şi CCR, pe motiv că preşedintele Klaus Iohannis a sfidat Parlamentul când l-a desemnat din nou pe Ludovic Orban premier, deşi cu o zi înainte picase la moţiune. Însă, momentan, în Parlament nu există o majoritate clară. Spre exemplu, PSD şi ProRomânia adună doar 226 de voturi, cu 7 sub limita majorităţii. Aşadar, Remus Pricopie, propunerea comună de premier cu care Marcel Ciolacu şi Victor Ponta au mers la Cotoceni, nu se baza pe o majoritate parlamentară, astfel încât preşedintele să ţină cont de coaliţia ad-hoc PSD- ProRomânia.

Potrivit Constituţiei, preşedintele Klaus Iohannis are libertate totală pentru a propune un premier. „Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament“, arată articolul 103 din Constituţie. Niciun partid nu are majoritat absolută în Parlament, nici măcar o alianţă. Aşadar, în urma consultărilor de la Cotroceni, Iohannis l-a desemnat premier tot pe Ludovic Orban.

Există precedent. În 2009, Guvernul Boc a picat în urma unei moţiuni de cenzură a PSD-PNL. Mircea Geoană şi Crin Antonescu, liderii partidelor care strângeau o majoritate parlamentară, l-au propus pe Klaus Iohannis premier. Preşedintele Traian Băsescu a refuzat şi l-a desemnat pe Lucian Croitoru, consilierul lui Mugur Isărescu, să formeze guvernul, însă Executivul Croitoru a picat la votul Parlamentului. Traian Băsescu a venit cu a doua propunere: Liviu Negoiţă, la acea dată primar al Sectorului 3. Guvernul Negoiţă nu a mai ajuns să fie votat de Parlament, pentru că au venit alegerile prezidenţiale, câştigate tot de Traian Băsescu. Imediat, şeful statului l-a desemnat premier pe Emil Boc, care a reuşit să strângă o majoritate parlamentară formată din PDL, UDMR şi UNPR - partidul de traseişti format de Gabriel Oprea. Prin urmare, şi în urmă cu 10 ani am avut un premier desemnat după ce fusese trântit prin moţiune de cenzură.

Nici măcar juriştii PSD nu-şi fac speranţe că sesizarea va avea succes la CCR, susţin surse politie pentru „Adevarul“. De altfel, Augustin Zegrean, fost preşedinte al CCR, a spus clar în mai multe intervenţii TV că preşedintele este liber să propună premier pe oricine doreşte, fără să ţină cont de oferta partidelor.

Deşi au sesizat CCR, social-democraţii nu vor bloca audierea miniştrilor şi votul pentru Guvernul Orban 2. Procedurile parlamentare vor decurge conform regulamentului, iar în acest timp PSD va aştepta verdictul Curţii. Dacă magistraţii CCR vor da dreptate PSD, preşedintele trebuie să vină cu un nou nume  de premier, altul decât Ludovic Orban.  Dacă nu, şeful statului îl va propune încă o dată pe Orban cu scopul de a declanşa alegeri anticipate.

Partidele mici fug de anticipate

Conducerea PMP a anunţat că nu susţine alegerile anticipate, decizie luată în contextul în care toate sondajele arată că formaţiunea din care face parte şi fostul preşedinte Traian Băsescu nu ar reuşi să treacă pragul pentru intrarea în Parlament. „Am stabilit că nu susţinem alegerile anticipate, fiind mai importantă stabilitatea ţării şi punerea în practică a unui program de guvernare care să prioritizeze marile investiţii, atragerea de fonduri ale Uniunii Europene şi dezvoltarea ţării noastre”, a anunţat secretarul executiv al PMP, Marius Paşcan. Al doilea partid care nici nu vrea să audă de anticipate este ALDE, formaţiune condusă de Călin Popescu-Tăriceanu. Conducerea ALDE ar prefera ca PNL să rămână la guvernare până în toamnă şi alegerile să fie la termen, dat fiind faptul că şi ALDE are şanse minime să mai intre în Parlament, iar în prezent participă la guvernare cu oameni în eşaloanele doi şi trei ale statului.

PSD fuge ca dracu de tămâie de anticipate.

Ludovic Orban, lider PNL

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: