STUDIU Ce ştiu românii despre drepturile pe care le au: care sunt drepturile cel mai puţin cunoscute

STUDIU Ce ştiu românii despre drepturile pe care le au: care sunt drepturile cel mai puţin cunoscute

FOTO Shutterstock

Primul studiu sociologic făcut în România pe tema drepturilor fundamentale arată că românii îşi cunosc în mică măsură drepturile şi instituţiile naţionale care ar trebui să le apere.

Ştiri pe aceeaşi temă

72% din persoanele care au participat la studiu au recunoscut că nu sunt bine informate în privinţa drepturilor pe care le au, în timp ce numărul celor care consideră că le sunt încălcate drepturile civile ajunge la 80%.Tot atâţia au declarat că au auzit de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, însă foarte puţini dintre ei pot enumera câteva drepturi prevăzute în această Convenţie.

Studiul realizat de IRES la solicitarea organizaţiei ARPADOR CH a mai arătat că cele mai cunoscute drepturi ale omului în rândul românilor sunt dreptul la liberă exprimare (18%), dreptul la viaţă (12%), dreptul la muncă (9%) şi dreptul la libertate şi siguranţă (8%). Pe de altă parte, respondenţii au menţionat drepturi care nu există în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, cum ar fi dreptul la muncă sau dreptul la sănătate, ceea ce confirmă deficitul de cunoaştere pe tema drepturilor omului.

„Studiul de faţă măsoară percepţia indivizilor, nu realitatea, dar şi aşa este îngrijorător procentul celor care consideră că nu le sunt respectate drepturile”, a declarat Dan Jurcan, coordonatorul studiului.

Guvernul României, cea mai ostilă instituţie

Instituţiile menţionate de respondenţi că încalcă cel mai frecvent drepturile omului în România sunt Guvernul României (62%), instanţele de judecată (60%), Parlamentul şi sistemul de sănătate (57%) şi administraţia locală (50%).

„Procentul celor care nu se încred în instanţele de judecată este mai mare decât al acelora care au apelat vreodată la această instituţie, ceea ce trădează impactul mediatizării anumitor cazuri”, a mai explicat Jurcan.

Jumătate dintre români au încredere în preşedinte şi poliţie

La polul opus, printre instituţiile aflate în topul celor care garantează în mare măsură respectarea drepturilor omului, în opinia respondenţilor, se numără preşedintele României (49%), poliţia (49%), avocatul poporului (45%) şi instanţele de judecată (42%).

Dacă ar trebui să-şi revendice drepturile încălcate, oamenii spun că s-ar adresa totuşi unor persoane/instituţii de încredere, cum ar fi: poliţistul (44%), avocatul (23%) şi jurnalistul (12%)

Românii nu ştiu cum să-şi ceară drepturile

Deşi discriminarea este percepută ca un fenomen puternic în România, 36% dintre respondenţi declarând că s-au simţit discriminaţi, nu există o cunoaştere clară a procedurii de reacţie în caz de discriminare, numai 1 din 3 români fiind familiarizat cu procedura.

Ca percepţie, cele mai discriminate categorii de persoane sunt persoanele cu o altă orientare sexuală decât heterosexuală (67%), persoanele infectate cu HIV (66%), persoanele de etnie romă (65%), persoanelecu handicap (63%) şi femeile (50%).

CEDO, speranţa celor care nu-şi găsesc dreptatea în ţară

Autorităţile naţionale, mai ales cele judiciare, sunt primele chemate să aplice la nivel naţional drepturile şi libertăţile fundamentale. În lipsa unei soluţii favorabile pe plan intern, numai după epuizarea tuturor căilor de atac, o persoană se poate adresa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Reclamanţii trebuie să parcurgă atât calea apelul şi/sau a recursului, în conformitate cu normele de procedură internă.
Numai 3% din totalul plângerilor împotriva României, analizate de CEDO până în 2010, au fost declarate admisibile. De aceea este important ca cererile către CEDO să fie corect completate, eventual cu asistenţă juridică.

Deşi România pierde un număr record de cazuri la CEDO, de cele mai multe ori nu sunt implementate măsurile generale impuse de deciziile Curţii. Ca urmare a cazurilor repetitive pe care România la pierde la CEDO, statul român trebuie să achite costuri substanţiale de două milioane de euro numai pentru sentinţele din 2011.

În acest context, APADOR-CH lansează primul site dedicat drepturilor omului – www.drepturicivile.ro – o platformă interactivă care pune la dispoziţia cetăţenilor, organizaţiilor neguvernamentale şi specialiştilor în domeniul juridic informaţii utile şi studii de caz care să ajute la mai buna cunoaştere a drepturilor civile în România şi implicit la respectarea lor.

Plângerile pe care le poate examina CEDO

Curtea europeană a Drepturilor Omului este o instanţă internaţională, care poate examina doar plângerile prezentate de către persoane fizice, organizaţii şi societăţi care se pretind victime ale unei încălcări a drepturilor prevăzute de Convenţia europeană a Drepturilor Omului. Convenţia este un tratat internaţional prin care un mare număr de state europene s-au angajat să protejeze anumite drepturi fundamentale, acceptate de aceste state.

citeste totul despre: