România exercită începând de astăzi preşedinţia Consiliului Uniunii Europene

România exercită începând de astăzi preşedinţia Consiliului Uniunii Europene

FOTO Arhivă

România exercită, începând de astăzi, primul său mandat la Preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, pe fundalul unei agende europene marcate de evoluţii politice şi dosare cu un impact decisiv asupra viitorului Uniunii, dar şi în condiţiile unui climat politic intern complicat.

Ştiri pe aceeaşi temă

Conform Ministerului Afacerilor Externe, România îşi propune să promoveze pe parcursul mandatului său o viziune pragmatică, axată pe principiul coeziunii europene pe toate palierele: politic, economic, social. Acţionând sub motto-ul „Coeziunea, o valoare comună europeană”, Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene se va concentra pe identificarea de soluţii care să reflecte deopotrivă interesele statelor membre şi viziunea instituţiilor europene, răspunzând astfel idealului unei Europe solidare, unite şi puternice, precizează MAE.
 
Priorităţile Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene sunt fundamentate pe imperativul coeziunii, declinat în cei patru piloni principali de acţiune: (1) Europa convergenţei: creştere, coeziune, competitivitate, conectivitate; (2) Europa siguranţei; (3) Europa, actor global; (4) Europa valorilor comune.
 
În calitate de Preşedinţie, România va conduce lucrările Consiliului Uniunii Europene, având oportunitatea de a contribui la avansarea agendei europene, prin gestionarea cu imparţialitate a marilor dosare aflate pe agenda europeană pe durata celor şase luni de mandat: definirea viitorului buget al Uniunii Europene, funcţionarea Pieţei Unice Europene, consolidarea dimensiunii sociale a UE, agenda de securitate internă a Uniunii, lupta împotriva terorismului, gestionarea fenomenul migraţiei şi consolidarea rolului Uniunii Europene în plan global.
 
Calendarul Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene cuprinde un număr important de reuniuni şi evenimente de nivel sau cu componentă predominant tehnică, oficiale sau informale. Alături de Summit-ul informal de la Sibiu (9 mai 2019), moment-cheie în care vor fi identificate liniile care vor ghida acţiunea Uniunii pe termen mediu, în scopul agreării viitoarei Agende Strategice a UE, numeroase evenimente informale organizate la nivel naţional vor oferi oportunitatea evidenţierii avantajelor comparative ale României şi a promovării viziunii naţionale asupra evoluţiei anumitor politici europene.
 
Primul eveniment al Preşedinţiei române este vizita preşedintelui CE, Jean Claude Juncker, şi a Colegiului comisarilor în 10-11 ianuarie la Bucureşti, iar în 30 ianuarie va avea loc reuniunea miniştrilor Apărării din statele membre.
 
Inaugurarea preşedinţiei române va fi marcată, la 10 ianuarie, şi de un concert la Ateneul Român. Programul artistic va fi asigurat de Orchestra Uniunii Europene, formată  din muzicieni din cele 28 de state ale Uniunii, respectiv de artişti  români de recunoaştere internaţională, precum Adela Zaharia, Ruxandra Donose, Michael König, Sorin Coliban şi Corul Filarmonicii „George Enescu“. Dirijorul concertului va fi Ion Marin, în timp ce corul este coordonat de Ion Iosif Prunner.
 
Pornind de la cei patru piloni, Preşedinţia României la Consiliul UE va urmări asigurarea convergenţei în plan economic şi social prin promovarea avantajelor provenind din digitalizarea industriei europene, prezervarea celor patru libertăţi fundamentale ale pieţei interne, promovarea egalităţii de gen şi sprijinirea politicii de coeziune şi a politicii agricole comune. În procesul de consolidare a rolului UE în plan global, va evidenţia importanţa politicii de extindere şi a acţiunii Uniunii în vecinătate, cu un impact pozitiv în ecuaţia regională. Nu în ultimul rând, Preşedinţia României la Consiliul UE va acţiona pentru protejarea alegerilor democratice şi libere pentru Parlamentul European împotriva interferenţelor externe, inclusiv din perspectiva ultimelor mesaje de tip fake news provenite din afara spaţiului euroatlantic vizând România şi Uniunea Europeană, mai precizează MAE.
 
Pe parcursul celor şase luni de mandat, România va urmări prin acţiunile sale consolidarea coeziunii şi unităţii europene, ca premise ale avansării unui proiect european viabil.
 
Exercitarea de către România a preşedinţiei rotative a Uniunii Europene are loc într-un context politic intern complicat şi a unor relaţii tensionate cu Bruxelles-ul.
 
De altfel, preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a declarat, în urmă cu câteva zile, că România este bine pregătită din punct de vedere tehnic, dar ”nu a înţeles sarcina” asigurării Preşedinţiei Consiliului UE. România este "bine pregătită din punct de vedere tehnic" pentru preşedinţia de şase luni, a spus Juncker pentru "Welt am Sonntag". Preşedintele Comisiei Europene a declarat totuşi că guvernul de la Bucureşti nu a înţeles încă pe deplin "ce înseamnă să prezidezi ţările UE”.
 
Declaraţia a fost criticată vehement de lideri şi europarlamentari PSD.
 
Pe de altă parte, premierul premierul Viorica Dăncilă a declarat, într-un interviu difuzat duminică seara de Antena 3, că vrea să meargă în locul preşedintelui Klaus Iohannis la Consiliul European în perioada preşedinţiei României la UE, ea reproşându-i preşedintelui şi faptul că a preluat ştafeta preşedinţiei rotative de la cancelarul austriac Sebastian Kurz. Dăncilă a spus că, dacă Iohannis nu îi cedează locul la Consiliul European, va trebui să ia măsuri, fără a da detalii.
 
În plus premierul şi PSD îl acuză pe preşedintele Iohannis că blochează activitatea Guvernului prin faptul că încă nu a semnat numirea noilor miniştri ai Transporturilor şi Dezvoltării Regionale.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: