România, amendată de CEDO pentru încălcarea drepturilor persoanelor transgender

România, amendată de CEDO pentru încălcarea drepturilor persoanelor transgender

Persoanele vizate au primit o compensaţie morală în valoare de 15 000 de euro în total, 9755 euro cheltuieli de judecată şi 1 153 euro daune materiale Foto: Ania Ciotlaus

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis, marţi, că persoanele transgender din România nu au la dispoziţie o procedură clară şi eficientă pentru modificarea genului în actele de identitate, iar acest lucru constituie o violare a articolului 8 din Convenţia europeană pentru drepturile omului. Asociaţia ACCEPT şi Asociaţia MozaiQ LGBT salută decizia şi cer Guvernului României să aplice măsurile decise la CEDO.

Ştiri pe aceeaşi temă

De asemenea, CEDO constată că obligarea persoanelor transgender din România la realizarea unor intervenţii chirurgicale asupra organelor genitale ca pas obligatoriu înainte de modificarea indicatorilor de gen din actele de stare civilă (prenumele, sexul şi prima cifră a codului numeric personal) încalcă viaţa privată şi autonomia personală, potrivit unui comunicat al ACCEPT.
 
CEDO a luat acestă decizie privind cazurile a doi bărbaţi transgender români, obligaţi să se supună unor operţii chirurgicale înainte de modificarea actelor de identitate.
 
„CEDO a luat această decizia în cauzele X împotriva României şi Y împotriva României: doi bărbaţi transgender care au fost obligaţi de instanţă să parcurgă intervenţii chirurgicale înainte de modificarea actelor de identitate, operaţii care nu se pot efectua în siguranţă în ţara noastră. 
 
Cei doi au primit o compensaţie morală în valoare de 15 000 de euro în total, 9755 euro cheltuieli de judecată şi 1 153 euro daune materiale”, conform sursei citate. 
 
Motivarea CEDO 
 
„În [speţă], a existat o încălcare a articolului 8 din convenţie din cauza absenţei unei proceduri clare şi previzibile pentru recunoaşterea juridică a identităţii de gen care să permită schimbarea sexului şi, prin urmare, a prenumelui sau a codului numeric personal, în documente oficiale, de o manieră transparentă şi accesibilă.”
 
Asociaţia ACCEPT salută decizia CEDO 
 
Asociaţia ACCEPT a transmis, marţi, că salută decizia CEDO care obligă Guvernul României la dezvoltarea unei proceduri clare şi transparente pentru modificarea genului în actele de stare civilă. 
 

Între 2006 şi 2017 s-au derulat 48 de cazuri, în instanţele naţionale, unde judecătorii condiţionau modificarea actelor de identitate de efectuarea unor intervenţii chirurgicale asupra organelor genitale în 32 dintre acestea.

Unul dintre cei care au sesizat CEDO are 45 de ani, este de profesie avocat, a demarat procesul pentru modificarea actelor de identitate în 2013. Soluţionarea definitivă a dosarului de către instanţa naţională a durat trei ani, deşi au fost doar două termene de judecată, unul la fond şi unul în apel.

„Domnul X, în vârstă de 45 de ani, de profesie avocat, a demarat procesul pentru modificarea actelor de identitate în 2013. Soluţionarea definitivă a dosarului de către instanţa naţională a durat trei ani, deşi au fost doar două termene de judecată, unul la fond şi unul în apel. “Din motivarea sentinţei pronunţate de instanţa de fond am înţeles că mă aflu într-o situaţie paradoxală şi fără ieşire. Orice aş fi făcut, tot îmi lipsea un document, tot exista o adeverinţă medicală pe care nu aş fi putut să o prezint – mă învârteam în aceleaşi coordonate şi nu puteam ajunge la o situaţie favorabilă. În apel, procurorul de caz a făcut susţineri absurde, în care mă prezenta ca un risc pentru societate, clamând că ar avea loc revolte în stradă dacă instanţa mi-ar admite cererea de recunoaştere a genului în actele de stare civilă. M-a frapat obtuzitatea magistraţilor, faptul că aceştia nu cunoşteau nimic despre existenţa persoanelor transgender, deşi astfel de dosare sunt prezente în jurisprudenţa CEDO de peste 30 de ani. Pentru o parte dintre magistraţi, persoanele transgender sunt nişte anomalii, ei nu pot înţelege fapul că persoanele trans sunt oameni obişnuiţi al căror scop nu este să provoace tulburări sociale, ci doar să li se permită să ducă o viaţă normală”, a declarat domnul X.

„Lipsa documentelor de identitate care  să reflecte identitatea reală a unei persoane transgender creează fricţiuni în viaţa de zi cu zi pe care majoritatea oamenilor nu le pot înţelege. Ce m-a determinat să merg la CEDO a fost nedreptatea, nedreptate care nu e limitată în timp la ziua procesului, ci este o nedreptate  cu care te confrunţi permanent: când te duci la bancă sau la doctor, când eşti în autobuz  sau când ai un accident rutier şi mergi la poliţie.  Peste tot îţi este pusă la îndoială identitatea şi trebuie să dai explicaţii şi să răspunzi la întrebări de genul „Al cui e buletinul? Al cui e permisul?”.   Sper ca decizia CEDO să ducă la adoptarea unei legislaţii clare şi coerente pentru recunoaşterea identităţii de gen, astfel încât persoanele transgender din România să poată avea o viaţă obişnuită, iar actele de identitate în acord cu aspectul şi identitatea persoanei sunt un element esenţial din această viaţă”,  a adăugat acesta.

„Identitatea de gen este un sentiment interior şi profund privat, care trebuie înregistrată de autoritatea de stare civilă în baza declaraţiei persoanei trans, fără să i se solicite dovezi medicale, mărturiile altora sau, mai grav, să fie obligată să parcurgă intervenţii chirurgicale asupra organelor genitale pe care fie nu şi le doreşte, fie sunt imposibil de realizat în ţara noastră din cauza absenţei specialiştilor în domeniu. Aceste intervenţii costă peste 50 000 de euro în afară.

Solicităm, deci, Guvernului României, care are obligaţia să implementeze această decizie, dezvoltarea în colaborare cu Asociaţia ACCEPT şi comunitatea transgender din România a unei proceduri administrative simplificate, care să permită modificarea actelor de identitate ale persoanelor trans, respectându-le demnitatea şi autonomia personală, dreptul acestora la autodeterminare”,  a declarat Patrick Brăila, co-preşedinte ACCEPT.

În România trăiesc în jur de 120 000 de persoane transgender

Asociaţia ACCEPT estimează că în România trăiesc în jur de 120 000 de persoane transgender, majoritatea neavând posibilitatea să îşi realizeze tranziţia juridică. Însă, mai puţin de 50 de persoane au reuşit să îşi modifice actele de identitate în instanţă.

Domnul Y a petrecut peste 10 ani încercând să obţină modificarea actelor de identitate.

„De mai bine de 10 ani viaţa mi-a stat în loc şi asta pentru că altcineva a decis pentru mine. Sunt ani pierduţi, ani pe care nu o să îi mai primesc înapoi, ani plini de umilinţe şi jigniri, ani de tortură psihică şi fizică, ani în care nu am fost auzit, ani de zile petrecuţi prin săli de judecată unde aşteptam ca altcineva să decidă pentru mine şi mă rugam să fiu lăsat să-mi văd de viaţa mea. E dureros să vezi cum îţi trec zilele, săptămânile, lunile, anii. De astăzi sunt liber şi tot ce îmi doresc e ca nimeni să nu mai treacă prin ce am trecut eu”,  a declarat domnul Y.

„Aceasta este prima cauză în care CEDO găseşte România vinovată de încălcarea drepturilor omului prin modul abuziv în care tratează persoanele trans. Suferinţa domnilor X şi Y nu poate fi în totalitate răscumpărată de hotărârea CEDO, pentru că nimeni nu îţi dă înapoi anii pierduţi şi oportunităţile ratate.  În ciuda acestui fapt, Guvernul României are obligaţia morală şi legală să remedieze situaţia de fapt şi trebuie să ia măsuri imediate pentru adoptarea unui cadru legal clar şi previzibil în care persoanele trans să aibă acces la modificarea actelor de identitate,” a declarat Iustina Ionescu, avocată de drepturile omului care l-a reprezentat pe domnului Y.

„CEDO transmite un mesaj clar instanţelor din România că nu pot impune persoanelor transgender să efectueze proceduri chirurgicale ca pre-condiţie la schimbarea actelor de identitate. Acest tip de cerinţe obligă persoanele transgender să aleagă între două drepturi fundamentale  – integritatea fizică şi  recunoaşterea egală în faţa legii – ceea ce reprezintă o încălcare a dreptului la respect pentru viaţă privată. În aceste condiţii, este evident că procedurile administrative ce ţin de evidenţa populaţiei trebuie separate de procedurile medicale ce ţin de alegerile intime ale persoanei,” a declarat Constantin Cojocariu, avocat de drepturile omului şi reprezentantul domnului X. Asociaţia ACCEPT a transmis o opinie amicus curiae în cauză, prezentând situaţia de fapt în instanţele naţionale. În speţă au mai intervenit atât ILGA-Europe şi Transgender Europe, cât şi Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului. 

 
Asociaţia MozaiQ LGBT salută decizia CEDO
 
Asociaţia MozaiQ LGBT salută decizia istorică a Curţii Europene a Drepturilor Omului care condamnă România pentru încălcarea Articolului 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului în cazul a două persoane transgender, X şi Y, cărora le-a fost încălcat dreptul la viaţă intimă şi de familie.
 
„Decizia este una istorică şi mult aşteptată, având în vedere gravitatea problemelor cu care se confruntă comunitatea trans din România în absenţa unor reglementări specifice pentru recunoaşterea identităţii de gen. Considerăm decizia CEDO un pas important către o legislaţie şi proceduri conforme cu nevoile şi drepturile persoanelor trans din România, în prezent grav afectate de absenţa drepturilor. Concret, prin această decizie, stat român are obligaţia de a corecta procedurile şi legislaţia aferente, asumându-şi astfel datoria de a recunoaşte şi adresa problemele grave ale comunităţii trans din România” potrivit unui comunicat MozaiQ LGBT
 
Sursa citată mai spune că situaţia persoanelor transgender în România este marcată de abuz şi violenţe în mediul şcolar, care conduc adesea la abandon încă din primii ani de liceu, lipsa de calificări şi accesul foarte redus la piaţa muncii ca rezultat al discriminării directe, lipsa cunoştinţelor în rândul medicilor şi a capacităţii de asistare responsabilă din partea personalului medical, precaritatea extremă din punct de vedere economic şi social, prevalenţa atitudinilor transfobe în rândul judecătorilor, poliţiştilor, publicului larg, ceea ce comportă un risc foarte ridicat de abuzuri extrem de grave si neraportate.
 
„Ne bucurăm enorm la auzirea veştii privind decizia CEDO. Persoanele trans aşteaptă această decizie de ani buni. Statul român ne calcă în picioare, societatea ne respinge, nu există proceduri clare, e bine să primim sprijin din partea CEDO. Acum e momentul ca statul să-şi respecte angajamentele şi să adopte legislaţie clară şi previzibilă de urgenţă” a declarat Antonella Lerca Duda, vicepreşedintă MozaiQ şi femeie transgender.
 
„Ca persoană trans, cred că este un pas uriaş pentru mine şi comunitatea mea. Prea mult timp am fost ignoraţi de stat şi aruncaţi la marginea societăţii. CEDO spune azi răspicat statului român că trebuie să ne respecte. Avem nevoie de drepturi şi avem nevoie de ele de urgenţă. Vieţile noastre depind de aceste drepturi” a declarat Ioana Fotache, persoană trans non-binară.
 
Decizia CEDO prin care condamnă România pentru încălcarea dreptului la viaţă intimă şi de familie a două persoane transgender este obligatorie şi trebuie implementată de statul român, care are acum obligaţia să corecteze legislaţia şi procedurile administrative şi în justiţie pentru a asigura un cadru legal predictibil pentru recunoaşterea identităţii de gen şi schimbarea mai uşoară a actelor de stare civilă.
 
Totodată, Asociaţia cere Guvernului României să îndeplinească obligaţiile surrvenite în urma decizie CEDO
 
„Cerem Guvernului României să îndeplinească obligaţiile care îi revin în urma acestei condamnări pentru încălcarea dreptului persoanelor transgender la viaţă intimă şi de familie. Subliniem şi faptul că instanţele româneşti sunt obligate să ţină cont de decizia CEDO în jurisprudenţa lor ulterioară, în spiritul respectării drepturilor persoanelor transgender din România”  a mai adăugat Asociţia MozaiQ, potrivit sursei citate.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările