România, amendată de CEDO pentru încălcarea drepturilor persoanelor transgender

Între 2006 şi 2017 s-au derulat 48 de cazuri, în instanţele naţionale, unde judecătorii condiţionau modificarea actelor de identitate de efectuarea unor intervenţii chirurgicale asupra organelor genitale în 32 dintre acestea.

Unul dintre cei care au sesizat CEDO are 45 de ani, este de profesie avocat, a demarat procesul pentru modificarea actelor de identitate în 2013. Soluţionarea definitivă a dosarului de către instanţa naţională a durat trei ani, deşi au fost doar două termene de judecată, unul la fond şi unul în apel.

„Domnul X, în vârstă de 45 de ani, de profesie avocat, a demarat procesul pentru modificarea actelor de identitate în 2013. Soluţionarea definitivă a dosarului de către instanţa naţională a durat trei ani, deşi au fost doar două termene de judecată, unul la fond şi unul în apel. “Din motivarea sentinţei pronunţate de instanţa de fond am înţeles că mă aflu într-o situaţie paradoxală şi fără ieşire. Orice aş fi făcut, tot îmi lipsea un document, tot exista o adeverinţă medicală pe care nu aş fi putut să o prezint – mă învârteam în aceleaşi coordonate şi nu puteam ajunge la o situaţie favorabilă. În apel, procurorul de caz a făcut susţineri absurde, în care mă prezenta ca un risc pentru societate, clamând că ar avea loc revolte în stradă dacă instanţa mi-ar admite cererea de recunoaştere a genului în actele de stare civilă. M-a frapat obtuzitatea magistraţilor, faptul că aceştia nu cunoşteau nimic despre existenţa persoanelor transgender, deşi astfel de dosare sunt prezente în jurisprudenţa CEDO de peste 30 de ani. Pentru o parte dintre magistraţi, persoanele transgender sunt nişte anomalii, ei nu pot înţelege fapul că persoanele trans sunt oameni obişnuiţi al căror scop nu este să provoace tulburări sociale, ci doar să li se permită să ducă o viaţă normală”, a declarat domnul X.

„Lipsa documentelor de identitate care  să reflecte identitatea reală a unei persoane transgender creează fricţiuni în viaţa de zi cu zi pe care majoritatea oamenilor nu le pot înţelege. Ce m-a determinat să merg la CEDO a fost nedreptatea, nedreptate care nu e limitată în timp la ziua procesului, ci este o nedreptate  cu care te confrunţi permanent: când te duci la bancă sau la doctor, când eşti în autobuz  sau când ai un accident rutier şi mergi la poliţie.  Peste tot îţi este pusă la îndoială identitatea şi trebuie să dai explicaţii şi să răspunzi la întrebări de genul „Al cui e buletinul? Al cui e permisul?”.   Sper ca decizia CEDO să ducă la adoptarea unei legislaţii clare şi coerente pentru recunoaşterea identităţii de gen, astfel încât persoanele transgender din România să poată avea o viaţă obişnuită, iar actele de identitate în acord cu aspectul şi identitatea persoanei sunt un element esenţial din această viaţă”,  a adăugat acesta.

„Identitatea de gen este un sentiment interior şi profund privat, care trebuie înregistrată de autoritatea de stare civilă în baza declaraţiei persoanei trans, fără să i se solicite dovezi medicale, mărturiile altora sau, mai grav, să fie obligată să parcurgă intervenţii chirurgicale asupra organelor genitale pe care fie nu şi le doreşte, fie sunt imposibil de realizat în ţara noastră din cauza absenţei specialiştilor în domeniu. Aceste intervenţii costă peste 50 000 de euro în afară.

Solicităm, deci, Guvernului României, care are obligaţia să implementeze această decizie, dezvoltarea în colaborare cu Asociaţia ACCEPT şi comunitatea transgender din România a unei proceduri administrative simplificate, care să permită modificarea actelor de identitate ale persoanelor trans, respectându-le demnitatea şi autonomia personală, dreptul acestora la autodeterminare”,  a declarat Patrick Brăila, co-preşedinte ACCEPT.

În România trăiesc în jur de 120 000 de persoane transgender

Asociaţia ACCEPT estimează că în România trăiesc în jur de 120 000 de persoane transgender, majoritatea neavând posibilitatea să îşi realizeze tranziţia juridică. Însă, mai puţin de 50 de persoane au reuşit să îşi modifice actele de identitate în instanţă.

Domnul Y a petrecut peste 10 ani încercând să obţină modificarea actelor de identitate.

„De mai bine de 10 ani viaţa mi-a stat în loc şi asta pentru că altcineva a decis pentru mine. Sunt ani pierduţi, ani pe care nu o să îi mai primesc înapoi, ani plini de umilinţe şi jigniri, ani de tortură psihică şi fizică, ani în care nu am fost auzit, ani de zile petrecuţi prin săli de judecată unde aşteptam ca altcineva să decidă pentru mine şi mă rugam să fiu lăsat să-mi văd de viaţa mea. E dureros să vezi cum îţi trec zilele, săptămânile, lunile, anii. De astăzi sunt liber şi tot ce îmi doresc e ca nimeni să nu mai treacă prin ce am trecut eu”,  a declarat domnul Y.

„Aceasta este prima cauză în care CEDO găseşte România vinovată de încălcarea drepturilor omului prin modul abuziv în care tratează persoanele trans. Suferinţa domnilor X şi Y nu poate fi în totalitate răscumpărată de hotărârea CEDO, pentru că nimeni nu îţi dă înapoi anii pierduţi şi oportunităţile ratate.  În ciuda acestui fapt, Guvernul României are obligaţia morală şi legală să remedieze situaţia de fapt şi trebuie să ia măsuri imediate pentru adoptarea unui cadru legal clar şi previzibil în care persoanele trans să aibă acces la modificarea actelor de identitate,” a declarat Iustina Ionescu, avocată de drepturile omului care l-a reprezentat pe domnului Y.

„CEDO transmite un mesaj clar instanţelor din România că nu pot impune persoanelor transgender să efectueze proceduri chirurgicale ca pre-condiţie la schimbarea actelor de identitate. Acest tip de cerinţe obligă persoanele transgender să aleagă între două drepturi fundamentale  – integritatea fizică şi  recunoaşterea egală în faţa legii – ceea ce reprezintă o încălcare a dreptului la respect pentru viaţă privată. În aceste condiţii, este evident că procedurile administrative ce ţin de evidenţa populaţiei trebuie separate de procedurile medicale ce ţin de alegerile intime ale persoanei,” a declarat Constantin Cojocariu, avocat de drepturile omului şi reprezentantul domnului X. Asociaţia ACCEPT a transmis o opinie amicus curiae în cauză, prezentând situaţia de fapt în instanţele naţionale. În speţă au mai intervenit atât ILGA-Europe şi Transgender Europe, cât şi Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului.