REPORTAJ VIDEO Spectacol pe cer şi în buzunare. Şpagă la cel mai mare show aerian din România

Şpagă la cel mai mare show aerian din România 

Bucharest International Air Show (BIAS) este cel mai mare show aerian din România, aflat deja la cea de-a opta ediţie. Sub ochii îngăduitori ai organizatorilor, o echipă de militari străini a început să ceară bani vizitatorilor, pentru a le permite acestora accesul în interiorul unuia dintre cele mai populare avioane de luptă din lume.

Ştiri pe aceeaşi temă

E o zi caniculară de iulie şi parcă toată suflarea Capitalei s-a mutat pentru o zi în Băneasa, la Bucharest International Air Show (BIAS), cel mai mare spectacol aerian din România, aflat deja la a opta ediţie anul acesta. 

Maşinile stau încălecate unele peste altele pe aleile înguste, micii sfârâie pe grătarele cârciumilor din apropiere, iar uruitul specific avioanelor militare sparge pur şi simplu aerul şi zguduie pământul de sub picioarele miilor de persoane care au venit să vadă acrobaţiile celor peste 250 de piloţi veniţi din nouă ţări la evenimentul de sâmbătă.

Puţini intuiau însă că la BIAS 2016 vor avea parte şi de un alt fel de „spectacol”. Unul carea avea să-i lase ceva mai săraci, iar pe unii, chiar dezamăgiţi de-a dreptul de întreg spectacolul aerian.

 

Un ban grămadă 

Puţin după ora prânzului, standul ucrainienilor era arhiplin. Coada kilometrică se întindea mult după gardul de fier din jurul perimetrului dedicat vecinilor noştri. Motivul: la defilare se află celebrul Suhoi 35, un avion de luptă extrem de popular în rândul celor pasionaţi de aeronautică şi mai ales pentru cei interesaţi de avioane de luptă. La coadă sunt tineri şi bătrâni deopotrivă, familii cu copii, chiar şi alţi militari ai altor forţe aeriene, curioşi să-şi văre puţin nasul în carlinga avionului de producţie rusească ce acum, în mod ironic,, e folosit în luptele crâncene din estul Ucrainei, chiar împotriva trupelor separatiste loiale Rusiei.

În arşiţa după-amiezii, bancnotele strălucesc în mâinile transpirate ale celor care-şi aşteaptă rândul la scara Suhoiului. Fără prea multe vorbe, într-un esperanto şpăgaro-frăţesc, doi soldaţi ucraineni asudaţi îşi îndeasă banii mototoliţi în buzunarele pantalonilor ponosiţi. Treaba merge unsă ca pe roate, iar afacerea înfloreşte. Deşi nu ştiu o boabă româneşte, cei doi au înăţat repede banii noştri, astfel încât ştiu şi cât să dea restul celor dispuşi să plătească pentru accesul în interiorul aeronavei. 

Mulţimea îşi aşteaptă cuminte rândul, înmânează „taxa” de acces în avion şi sunt ajutaţi să urce pe scara înaltă spre carliga avionului. În schimbul spăgii, militarii sunt ghizi muţi şi fotografi oficiali.

Momentul în care soldatul ucrainean percepe „taxa” de acces în avion

Oamenii zâmbesc la poză, coboară şi îşi văd mai departe de viaţă. Nimic neobişnuit, aţi putea spune. Şi asta dacă practica nu ar fi atât de înrădăcinată în mentalul colectiv al ambelor popoare, ucrainieni şi români, uniţi sub un singru ţel: să facă un ban în orice împrejurare, prin orice mijloc, indiferent de circumstanţe.

La coadă au fost şi familii cu copii care, văzând cum stă treaba, au făcut cale întoarsă şi au plecat spre alte zone ale evenimentului, în speranţa că accesul va fi gratis, aşa cum a fost anunţat de către organizatori cu surle şi trâmbiţe. 

Ce spun organizatorii

La stand-ul „oficialităţilor”, feriţi de arşiţa soarelui de corturile generoase, organizatorii nu par deloc surprinşi de cele întâmplate. Iniţial, cele două doamne „responsabile cu organizarea” se declară curioase şi îi bănuiesc pe americani sau chiar pe români de o asemenea faptă. „Cine a făcut asta? Americanii? Nu? Atunci românii, evident”. Cum nici românii, nici americanii nu se fac vinovaţi de cele întâmplate, curiozitatea le scade brusc şi cele două doamne îmi fac semn plictisite să merg să vorbesc „cu şeful lor”, domnul Valentin Iordache.

Numai că domnul Iordache e „în pauză publicitară”. La propriu. Se află în direct la un post de televiziune naţional, şi „timpul nu-i permite să stea prea mult de vorbă”. „Am un singur minut până ne întoarcem în direct”, se confesează Valentin Iordache, ca un adevărat craininc de televiziune mereu în contratimp. „Da, sunt de acord că nu e o situaţie plăcută, dar trebuie să-i înţelegem şi noi pe ucraineni, că sunt şi ei amărâţi”, mai adaugă acesta înainte s-o zbughească sprinţar peste cablurile camerelor de televiziune. „Valentin, şapca!”, apucă să strige după el una dintre cele două doamne cu care vorbisem mai devreme. „Nu pot s-o iau, că se văd umbre pe faţă şi nu dă bine”, apucă acesta să mai spună înainte să se prăbuşească în scaunul platoului improvizat ad-hoc pe marginea pistei, cu doar câteva clipe înainte ca publicitatea să se termine. A reuşit. E din nou în direct. Relaxat şi în elementul său, fără să-i pese dacă se ocupă sau nu cineva de incidentul semnalat.

BIAS este cel mai mare eveniment de profil din România  

Când se supără ucrainenii

Înapoi la stand, ucrainienii par să „prospere” în continuare. Coada e la fel de mare şi buzunarele la fel de burduşite cu şpaga luată pentru a le permite accesul oamenilor în avionul de vânătoare. Însă, odată pornită camera de filmat, aceştia uită brusc limba engleză şi se retrag spăşiţi într-un colţ. Oamenii de la coadă devin din ce în ce mai nervoşi şi ameninţă cu poliţia. Ucrainenii se supără şi decid să pună punct spectacolului. „Pauză de masă. Show finish! (n.r.- spectacolul s-a terminat)”, strigă cei doi către cei aşezaţi la coadă.

Standul se închide şi oamenii pleacă spre alte avioane. „Bine le face Putin ce le face, că prea sunt nesimţiţi”, îşi varsă năduful un individ aflat la doar câţiva paşi de avionul ucrainienilor. Lumea se dispersează, ucrainienii îşi împachetează catrafusele şi dispar în arşiţa după-amiezii, cu promisiunea că vor reveni după o scurtă pauză. 

Cleptocraţia ucraineană

Ucraina, ţară aflată în plin război, se confruntă cu grave probleme în ceea ce priveşte corupţia. În 2015, Transparency International Corruption Perceptions Index clasa ţara vecină pe locul 130 din 167 de ţări în ceea ce priveşte răspândirea corupţiei. Conform diplomaţilor americani, ale căror mesaje au fost făcute publice de platofrma Wikileaks, Ucraina ar fi o adevărată „cleptocraţie”, unde oamenii dau şpagă în mod uzual, chiar şi pentru servicii care în mod normal nu ar necesita aşa ceva. 

Protestele din 2014 şi schimbarea de regim au adus numeroase reforme în administraţia publică, inclusiv o reformă semnificativă în rândul forţelor de ordine, care au primit uniforme noi, camere de filmat pentru fiecare poliţist, pentru a preveni tentativa de mituire, şi fonduri semnificative din partea SUA şi UE pentru a estompa acest fenomen. 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările