UPDATE VIDEO Preşedintele Iohannis despre o lege a amnistiei şi graţierii: „Ar albi dosarele unor politicieni“. Ministrul Justiţiei: „Nu-i nimic ilegal în asta”

Noul Consiliu Superior al Magistraturii (CSM) şi-a ales conducerea. Judecătoarea Mariana Ghena este preşedintele Consiliului, iar procurorul Cristian Ban este vicepreşedinte. Membrii CSM sunt aleşi pentru un mandat de şase ani, fără posibilitate de prelungire. „O lege a amnistiei şi graţierii ar fi o catastrofă pentru democraţia românească”, a explicat Klaus Iohannis prezent la CSM.

UPDATE Ministrul Justiţiei, Florin Iordache, susţine că nu este nimic ilegal în faptul că funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor este ocupată de Liviu Dragnea, care a fost condamnat definitiv, iar cea de preşedinte al Senatului de către Călin Popescu Tăriceanu, care a fost trimis în judecată, el susţinând că legea permite şi prezumţia de nevinovăţie nu este înfrântă în acest moment de nimic.

“Dacă legea permite. Prezumţia de nevinovăţie nu este înfrântă în acest moment de nimic. Cât există prevederi foarte clare în Regulamentul Camerei şi la Senat, cine poate ocupa funcţia de preşedinte, eu cred că şi unul şi celălalt respectă prevederile legale" a spus ministrul Justiţiei. 

Referitor la afirmaţiile preşedintelui despre Legea amnistiei şi graţierii, Iordache a spus că nu poţi spune că legea este o catastrofă atât timp cât nu ştii cum arată, reafirmând că aceasta trebuie discutată în Parlament.

"Această lege trebuie discutată în Parlament. Din punctul meu de vedere, nu poţi să spui că este o catastrofă atât timp cât nu ştii cum arată această lege. Locul ei este în Parlament. Şi în plenul Consiliului Superior al Magistraturii am spus că expertiza membrilor CSM şi asociaţiilor profesionale trebuie spusă în Parlament", a spus ministrul Justiţiei, la plecarea de la CSM.

UPDATE Copreşedintele ALDE Călin Popescu Tăriceanu a comentat, vineri, pe Facebook, afirmaţiile lui Klaus Iohannis de la CSM, afirmând că preşedintele încearcă să deschidă un "conflict", iar, dacă ar fi acceptat "oferta" de a face un Guvern în jurul PNL cu ALDE, USR, PMP şi UDMR, Iohannis ar fi vorbit altfel despre el acum.

"Bănuiesc că dacă aş fi acceptat “oferta” lui Klaus Iohannis de a intra la guvernare într-o alianţă PNL-USR-PMP, acum preşedintele ar fi avut un alt discurs la adresa mea. Din păcate, domnia sa continuă discursul din campania electorală şi îi atacă pe cei pe care îi consideră adversari politici. Campania s-a terminat, iar preşedintele ar trebui să respecte votul românilor", a scris Tăriceanu pe Facebook, făcând referire la întâlnirea informală avută cu şeful statului anul trecut, devoalată de şeful Senatului.

Declaraţiile preşedintelui Iohannis

O lege a aministiei şi a graţierii ar fi o catastrofă pentru democraţia românească, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, vineri, la şedinţa de constituire a noului CSM. El a arătat că o astfel de lege nu numai că "ar spăla păcatele unor hoţi periculoşi, dar ar albi dosarele unor politicieni", iar dacă va fi promovată se va opune cu toată puterea funcţiei prezidenţiale.

Iohannis a spus că o lege a amnistiei şi a graţierii este un "deziderat" al unor politicieni, dar este inacceptabilă, mai ales că se poate pune în discuţie şi "albirea" dosarelor unor oameni politici cu probleme.

"Un astfel de precedent creat ar duce la dispariţia egalităţii în faţa legii. De asta spun că ar duce la dispariţia statului de drept din România. Ar duce România pe o traiectorie care o depărtează de valorile europene, pe o traiectorie care ar îndepărat-o de la valorile euroatlantice în care românii cred", a spus Iohannis.

Preşedintele a afirmat că se va opune "cu toată greutatea şi puterea funcţiei prezidenţiale" unei astfel de legi.

Preşedintele Klaus Iohannis i-a atenţionat pe membrii CSM asupra politicienilor care „vor să îndoaie statul de drept", spunând că unii simt „o nevoie excesivă de putere", ceea ce reprezintă un pericol, iar Consiliul trebuie să fie „vocal" împotriva imixtiunilor în justiţie şi să nu le permită.

Iohannis a pledat la CSM pentru o justiţie independentă, avertizând asupra celor care se consideră mai presus de lege.

"Nu şi-a imaginat cineva că un simplu hoţ se poate considera sau are impresia că poate fi dreasupra legii,dar sunt unii care au impresia că poate lor li se cuvine să fie deasupra legii şi mă refer la persoane care au poziţii publice, ori aşa ceva nu se poate", a spus preşedintele.

El a cerut ca toate instituţiile să conştientizeze importanţa unei justiţii independente şi să se implice pentru a sprijini sistemul judiciar, pentru că "duşmanii României" îşi doresc ca ea să fie vulnerabilă.

"Un sistem judiciar vulnerabil este ceea ce îşi doresc duşmanii României. Fiindcă dacă sistemul judiciar devine vulnerabil, nimic nu mai stă în picioare în România. Dacă statul de drept devine un stat de strâmb, atunci democraţia dispare în scurt timp", a mai spus Iohannis.

Iohannis: „Aşa funcţionează un politician. Vrea putere” 

Şeful statului a cerut şi ca sistemul judiciar să nu se "izoleze" şi instituţiile să comunice între ele.

"Mă aştept de la dvs. să aveţi o colaborare loială cu toate instituţiile şi autorităţile statului. Un izolaţionism ar fi contraproductiv, fiindcă dvs, judecătorii, procurorii, nu sunteţi doar persoanele care aplică legea şi au grijă să fie respectată, ci sunteţi repere morale. (...) Spuneţi aceste lucru, cu voce tare. Nu vă sfiiţi, altfel ajungem în situaţii paradoxale, când infractorii spun cu voce tare ce gândesc şi cum vor să îndoaie statul de drept, iar cei care fac dreptate nu reacţionază din modestie", a spus Iohannis."Fiţi mai vocali!", le-a mai cerut el noilor membri CSM.

Preşedintele a pledat şi ca sistemul judiciar să se împotrivească imixtiunilor politicului, spunând că există politicieni care provoacă acest risc.

"Sunt politicieni care au impresia că dacă nu spuneţi nimic înseamă că nu s-a întâmplat nimic. Sunt politicieni care au impresia că ce dacă au dosar penal, sau sunt trimişi în judecată sau sunt condamnaţi, ei de fapt sunt băieţii buni, că au luat multe voturi, iar dvs. să vă vedeţi de treabă. Aşa ceva nu accept", a mai spus preşedintele.

Iohannis a mai afirmat că în România au mai existat "faze" în care aproape că s-a reuşit supunerea justiţiei politicului, dar acest lucru nu trebuie să se mai repete.

"Politicienii, asta e bine să ştiţi, de regulă încearcă să acapareze tot. Aşa funcţionează un politician. Vrea putere. De cele mai multe ori vrea puterea din motive legitime. Este ales de oameni ca să exercite puterea. Doar la unii câteodataă apare o nevoie excesivă de putere. Şi aici apare un pericol, iar dvs., CSM, sunteţi chemaţi să prevenţi aceste imixtiuni", a spus Iohannis.

El a mai cerut ca membrii CSM, atunci când simt că presiunea devine mare asupra lor, să fie "demni". "Fiţi demni, nu obedienţi, şi cu toată politeţea şi fermitatea care se impune refuzaţi imixtiunea politicului în actul de justiţie", a conchis el.

UPDATE Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, la CSM, în contextul în care avertiza asupra unei eventuale legi a graţierii şi a amnistiei, că "nu poate să nu observe" că în Parlament şeful Camerei Deputaţilor este condamnat penal, iar şeful Senatului este trimis în judecată, ceea ce reprezintă o "circumstanţă îngrijorătoare".

"Nu pot să mă fac că nu văd: preşedintele Camerei Deputaţilor este o persoană condamnată penal şi cu o urmărire penală în curs; preşedintele Senatului este o persoană trimisă în judecată pentru minciună penală. Asta este o circumstanţă îngrijorătoare", a spus Iohannis.

El a făcut aceste afirmaţii în contextul în care avertiza asupra unei eventuale legi privind graţierea şi amnistierea pedepselor, spunând că există politicieni care şi-au făcut din asta "un deziderat".

O lege a aministiei şi a graţierii ar fi o catastrofă pentru democraţia românească, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, vineri, la şedinţa de constituire a noului CSM. El a arătat că o astfel de lege nu numai că "ar spăla păcatele unor hoţi periculoşi, dar ar albi dosarele unor politicieni", iar dacă va fi promovată se va opune cu toată puterea funcţiei prezidenţiale.

Iohannis a spus că o lege a amnistiei şi a graţierii este un "deziderat" al unor politicieni, dar este inacceptabilă, mai ales că se poate pune în discuţie şi "albirea" dosarelor unor oameni politici cu probleme.

"Un astfel de precedent creat ar duce la dispariţia egalităţii în faţa legii. De asta spun că ar duce la dispariţia statului de drept din România. Ar duce România pe o traiectorie care o depărtează de valorile europene, pe o traiectorie care ar îndepărat-o de la valorile euroatlantice în care românii cred", a spus Iohannis.

Preşedintele a afirmat că se va opune "cu toată greutatea şi puterea funcţiei prezidenţiale" unei astfel de legi.

"Un astfel de demers, o lege a amnistiei şi graţierii, care ar spăla păcatele nu numai ale unor hoţi care pot fi periculoşi pentru persoane, poate şi pentru societate, dar ar albi dosarele politicienilor ar fi o catastrofă pentru democraţia românească, domnule ministru", a spus Iohannis, privind către ministrul Justiţiei, Florin Iordache, care se afla alături de el la CSM.

Iohannis şi-a început discursul pe această temă spunânu-i lui Iordache că "speră că nu o va lua în nume personal", dar observă că încep discuţii asupra temei graţierii şi amnistierii.

Dragnea, condamnat, Tariceanu, trimis în judecată

Liderul PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat definitiv, în aprilie 2016, de instanţa supremă, la doi ani de închisoare cu suspendare, în dosarul "Referendumul", după ce iniţial primise un an de închisoare cu suspendare.

Totodată, Dragnea a fost trimis în judecată de DNA la jumătatea lunii iulie a anului trecut, pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual, în dosarul în care este acuzat alături de fosta soţie, Bombonica Prodana, pentru fapte comise pe vremea când era preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman.

Călin Popescu Tăriceanu a fost trimis în judecată de procurorii DNA Braşov, în 6 iulie 2016, pentru mărturie mincinoasă, după ce a declarat în faţa procurorilor că nu ştie nimic despre retrocedarea către Paul al României a unor suprafeţe de teren din Băneasa şi Snagov.

FOTO Adevărul/Eduard Enea 

UPDATE Judecătoarea Mariana Ghena a fost aleasă, preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, iar procurorul Cristian Mihai Ban, vicepreşedinte.

Mariana Ghena şi Mihai Cristian Ban au fost aleşi cu unanimitate de voturi şi vor conduce Consiliul Superior al Magistraturii timp de un an.

Mariana Ghena este membru al noului Consiliului Superior al Magistraturii din partea instanţei supreme şi Cristian Mihai Ban este procuror la Parchetul Curţii de Apel Bucureşti, detaşat la CSM din ianuarie 2017.

Mariana Ghena, preşedintele CSM, şi Cristian Ban, vicepreşedintele CSM. FOTO Inquam Photos / George Călin

Lista magistraţilor care fac parte din CSM

Potrivit ordinii de zi a şedinţei plenului CSM, vineri, în intervalul 9.30 - 10.30, este programată întâlnirea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (mandatul 2011-2016) cu noii membri ai Consiliului.

Întâlnirea, care are loc la sediul Institutului Naţional al Magistraturii, va fi urmată, ora 11.00, de şedinţa de constituire a noului Consiliului Superior al Magistraturii, la care şi-a anunţat prezenţa şi preşedintele Klaus Iohannis.

La ora 12.30 este programată alegerea conducerii Consiliului Superior al Magistraturii constituit în urma alegerilor organizate în perioada 7 iunie - 19 decembrie 2016.

Plenul Senatului a validat, în 27 decembrie, cu unanimitate de voturi, lista magistraţilor aleşi membri în Consiliul Superior al Magistraturii.

Astfel, au fost votaţi: Marcu Simona Camelia - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), Ghenea Mariana - ICCJ, Savonea Lia - Curtea de Apel Bucureşti, Ţînţ Nicoleta Margareta - Curtea de Apel Braşov, Chiş Andrea Annamaria - Curtea de Apel Cluj, Baltag Gabriela - Tribunalul Neamţ, Oprina Evelina Mirela - Tribunalul Ilfov, Bălan Mihai Andrei - Judecătoria Timişoara, Mateescu Mihai Bogdan - Judecătoria Râmnicu Vâlcea, Olaru Codruţ - Parchetul de pe lângă ÎCCJ, Ban Cristian Mihai - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, Deac Florin - Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureş, Solomon Nicolae Andrei - Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, Toader Tatiana - Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2.

Lista a fost validată, prin vot secret cu bile, înregistrându-se 113 voturi ”pentru” şi niciun vot ”împotrivă”.

CSM este format din 19 membri, dintre care 14 sunt aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi sunt validaţi de Senat.

Din Consiliu mai fac parte doi reprezentanţi ai societăţii civile, care participă numai la lucrările în plen şi trei membri de drept ai Consiliului, respectiv ministrul Justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general.

Mandatul membrilor CSM are o durată de şase ani şi nu poate fi reînnoit.

În 14 noiembrie 2016, plenul CSM a luat act de cererea de pensionare depusă de preşedintele instituţiei, Mircea Aron, care ar urma să primească o pensie lunară de 24.000 de lei. Aron a fost membru al CSM din 1998 până în 2002, revenind în Consiliu în ianuarie 2011.