Musulmanii din Capitală ar putea avea, în sfârşit, un cimitir al lor

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Sunt aproximativ 17.000 de musulmani în Bucureşti şi în jurul Capitalei, însă nu există un cimitir pentru aceştia. O mare parte a lor sunt cetăţeni români născuţi aici.

Musulmanii sunt singura comunitatea religioasă din Bucureşti care nu are un cimitir propriu, fiind nevoiţi să alerge să îşi înmormânteze morţi pe la alte cimitire.

În lipsa unui cimitir propriu, ei şi-au înmormântat morţi în toate cimitirele Capitalei, în special în  Străuleşti şi în Cimitirul Eroilor Turci.

Liderul spiritual al musulmanilor din Bucureşti, Osman Aziz, spune că, de 22 de ani de când a venit în Bucureşti, aceasta a fost principala lui problemă.

„Din 1987 de când am venit în Bucureşti ca imam, aceasta a fost principala mea problemă de care m-am îmbolnăvit şi de inimă. În ţara noastră, noi ca cetăţeni români, născuţi, crescuţi aici, trebuie să umblăm din uşă în uşă ca să putem să ne înmormântăm morţii”, afirmă imamul comunităţii musulmane din Bucureşti.

De fiecare dată când moare un om pe mine mă îmbolnăveşte. Noi nu putem să plângem pentru mort, plângem că nu ştim ce să facem, unde să îl înmormântăm”, afirmă imamul musulmanilor din Bucureşti", spune Osman Aziz.

Primăria a aprobat să li se acorde un teren

Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a aprobat în 22 decembrie 2008 hotărârea cu nr. 416 prin care se acordă un teren în suprafaţă de 4.000 mp, pentru înfiinţarea unui cimitir turcesc, potrivit site-ului Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti.

Consilierii au aprobat darea în folosinţă gratuită, pe o perioadă de 99 de ani, a unui teren de 4.000 mp situat în comuna Domneşti, judeţul Ilfov, pentru Uniunea Democrată Turcă din România şi Uniunea Democratică a Tătarilor Turco – Musulmani din România.

Terenul va avea destinaţia de cimitir pentru înhumarea persoanelor de cult musulman. Construcţia Cimitirului va fi efectuată de către Uniunea Democrată Turcă din România şi Uniunea Democratică a Tătarilor Turco - Musulmani din România.

Asigurarea, instalarea şi acoperirea cheltuielilor pentru energia electrică, apă, gaze naturale aferente Cimitirului pentru inhumarea persoanelor de cult musulman se va asigura de Administraţia Cimitirelor şi Crematoriilor Umane.

Prin această hotărâre s-ar putea rezolva problema cimitirului musulman.

Aproximativ 17.000 de musulmani în Bucureşti

După statistica din 2002, în România numărul musulmanilor este de 70.000, „dar dacă o luăm după cei care au venit din afară, s-a ajuns la circa 100.000, de diferite etnii”, afirmă liderul spiritual al musulmanilor din Bucureşti, Osman Aziz. Dintre aceştia, în Bucureşti sunt 9.500 de musulmani, iar cu ceilalţi de primprejurul Capitalei se ajunge la o comunitate de 15.000 de oameni. Aceştia aparţin comunităţii musulmane din Bucureşti. Ca naţionalitate sunt turci, tătari, albanezi, arabi, sirieni, irakieni, persani, chinezi. Printre  ei sunt aproximativ 3.000 de turci şi de tătari.

image

Musulmanii, înmormântaţi cu rugăminţi mari în Cimitirul Eroilor Turci



Osman Aziz spune că din 1987 de când a venit în Bucureşti ca imam, aceasta a fost principala lui problemă, de care s-a şi îmbolnăvit de inimă.

În perioada 1987 – 2000, musulmanii care decedau erau înmormântaţi în Cimitirul Eroilor Turci (foto), însă doar cu aprobarea ambasadei Republicii Turcia şi cu anumite condiţii. Condiţiile de bază erau să fie în primul rând musulman turc sau tătaro-crimeean  şi de naţionalitate turcă. „Eu, ca imam, trebuia să trimit o notă către ambasada Turciei că îndeplineşte aceste condiţii”, afirmă Osman Aziz. 

În 1 ianuarie 2000, ambasada Turciei a interzis astfel de înmormântări pentru că nu le mai rămânea spaţiu verde. În 2006 au acceptat, din lipsă de spaţiu, să înmormânteze doar morţii turco-tătari care aveau rude îngropate acolo.

Imamul Aziz spune că o problemă este în momentul în care se înregistrează un deces vinerea. „Ambasada Turciei este închisă începând de vineri, de la ora 16.00, până luni dimineaţa. E destul de greu, în special vara când sunt căldurile alea de 40 de grade. La noi mortul nu trebuie să stea mai mult de o zi”.

image

Osman Aziz: la noi este crimă să umbli la mormântul mortului



Osman Aziz (foto) îşi aminteşte că exact în perioada în care au fost interzise înmormântările în Cimitirul Eroilor Turci a decedat moesinul (dascălul) geamiei din Bucureşti, Cadir Rifat. El a fost ţinut cinci zile, în condiţiile în care religia musulmană prevede îngroparea morţilor în aceeaşi zi.

Imamul Aziz a mers la consulatul Turciei şi a cerut un loc în care să îl înmormânteze pe Cadir Rifat. „Ambasada mi-a zis să aştept o zi, iar apoi s-a abrobat înmormântarea lui într-un mormânt în care mai era o rudă a lui. Însă, la noi este cea mai mare crimă să umbli la lăcaşul mortului”.

Nu se pot face înmormântări peste alţi morţi decât cu aprobare de la congresul internaţional al musulmanilor.

„Şi acum se fac astfel de înmormântări. Cu o notă de la mine şi cu avizul directorului cimitirului precum că are o rudă înmormântată  acolo se poate admite. Totuşi eu în nota aia trebuie să scriu că e turc că altfel nu îl înmormântează”.

Din lipsă de spaţiu, din 2000 şi până în prezent, în Cimitirul Eroilor Musulamni se înmormântează decât în gropi deja făcute.

Înormântare musulmană în paralel cu una ortodoxă


Din amintirle “urâte” legate de această problemă, imamul Osman Aziz povesteşte că “în 1987 când a murit un student guineez l-am înmormântat la Străuleşti 2. Eu înmormântam la groapă un musulman şi lângă noi un preot înmormânta un ortodox, şi lumea se uita atât de urât. Atunci, pe vremea lui Ceauşescu, m-am dus la directorul de atunci al cimitirelor, domnul Drăghici şi am pus această problemă. Aşa ne-a dat un lot de vreo 150 de locuri pentru străinii musulmani care decedează în România, însă şi acest lot s-a umplut”.

image

Manechinul preferat al lui Ceauşescu a fost înmormântat cu dispensă



Melek Amet, manechinul preferat al lui Nicolae Ceauşescu şi protejata Zinei Dumitrescu, a murit în luna mai a anului trecut.

Melek a fost înmormântat în cimitirul musulman Ghencea după ce Ambasadei Turciei din  Bucureşti şi-a dat acordul, afirmă Amet Aledin, deputatul din partea Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani.

Musulmani români care au lucrat pentru stat, înmormântaţi în altă parte


Au existat o serie de cazuri în care musulmani de naţionalitate română care locuiau în Bucureşti de ani de zile au fost înmormântaţi departe de locul de baştină pentru că nu s-a găsit un loc în Capitală sau în împrejurimile ei.

Şaganai Repet, fost director adjunct al Direcţiei Centrale de Statistică, a lucrat la statistică 50 de ani de zile, iar la moartea acestuia, în 2006, familia a fost obligată să îl transporte la Moşneni, în Dobrogea, unde avea “rădăcini”.

Un alt caz a fost al soţiei generalului Reşid Gevat (fost colonel în cadrul armatei şi farmacist), al cărui trup a fost înhumat la Vadul lui Traian pentru că familia nu a găsit niciun loc în Bucureşti.

Cimitir musulman încă de la otomani


Potrivit imamului Osman Aziz, credincioşii de religie musulmană au avut un cimitir în Bucureşti încă de pe vremea otomanilor. Cimitirul era situat pe strada Mecet (înseamnă biserică în turceşte), în spatele liceului Mihai Viteazul din Bucureşti. Apoi, în martie 1964, domnitorul Alexandru Ioan Cuza  a dat un act prin care se înfiinţa un cimitir musulman pe locul actualului cimitir al Eroilor Turci din Ghencea. Însă în 1930, pe vremea regelui Carol, cimitirul musulman a fost vândut ambasadei Turciei, care a stabilit aici Cimitrul Eroilor Turci.

image

Demersuri făcute pentru construirea unui cimitir



După 1990 s-au făcut o serie de demersuri pentru amplasarea unui astfel de cimitir. Imamul Osman Aziz spune că a depus prima cerere pentru un teren în 5 martie 1990.

În baza unui acord încheiat în timpul guvernării Năstase între România şi Turcia s-a stabilit amenajarea unui cimitir ortodox, la Istanbul, şi unul musulman, la Bucureşti. Partea turcă şi-a respectat promisiunea şi a amenajat cimitirul. Osman Aziz spune că în baza acestui acord se va amenaja un cimitir turc, nu musulman, pe care s-ar pune stema şi steagul republicii Turcia. De asemenea, cimitirul se va face pe cheltuiala ambasadei turce la Bucureşti.

Au existat o serie de hotărâri ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti, care însă nu s-au dus la îndeplinire. În 29 martie 2001 s-a decis acordarea a 3 hectare în Domneşti comunităţii musulmane pentru a-şi pune bazele unui cimitir şi alte 3,7 hectare ortodocşilor pentru extinderea cimitirului lor. Imamul Aziz spune că acest teren a fost retrocedat proprietarilor, „iar aceştia au venit să ni-l vândă cu 3 dolari pe metru pătrat, însă nu am acceptat. De unde să avem noi bani”. În 2006 s-a dat o altă hotărâre prin care se acordau 6.100 de metri pătraţi în Domneşti, însă nici această hotărâre nu s-a pus în aplicare.

De asemenea, foştii primari Traian Băsescu şi Adriean Videanu au făcut promisiuni că vor rezolva problema.

În timpul vizitei efectuate anul trecut de către preşedintele Turciei, Abdullah Gül, atât preşedintele Train Băsescu, cât şi primarul Adriean Videanu au promis că musulmanii vor avea cimitir.

Rămâne de văzut dacă hotărârea din 22 decembrie 2008 se va pune în aplicare.

image

Amet Aledin e hotărât să treacă la măsuri radicale dacă problema nu se rezolvă



Amet Aledin, deputat din partea Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani, afirmă că în cazul în care nu se va rezolva problema se va trece la măsuri radicale. El a afirmat că se va întâlni în luna februarie cu primarul Oprescu pentru a discuta despre amenajarea cimitirului.

“Am sunat la secretariatul domnului primar Oprescu imediat după ce a fost instalat ca primar, în iunie 2008, şi ni s-a spus că din cauză că are programul foarte încărcat ne programează prin februarie 2009, ca să intrăm în audienţă”, afirmă Amet Aledin.

„Noi am avut discuţii cu toţi primarii, am discutat cu domnul Videanu, pe vremea când era primar, am discutat şi cu viceprimarul de atunci, Ludovic Orban. Am găsit înţelegere, dar nu s-a rezolvat nimic”, adaugă deputatul.

image

Au avut probleme şi cu geamia



Prima geamie din Bucureşti a fost contruită în 1906 de către regele Carol, în actualul parc care îi poartă numele, şi era folosită pentru diplomaţii şi musulmanii care trăiau în Capitală. În 1959 geamia a fost demolată din ordinul lui Gheorghe Gheorghiu Dej, în locul acesteia fiind contruit mausoleul actual din parcul Carol. Geamia a fost construită la Eroii Revoluţiei, pe strada Constantin Mănescu nr. 4, exact după acelaşi model şi cu aceleaşi mărimi.

„În 1990 am dat Primăria Capitalei în judecată şi numai aşa am reuşit să obţinem în 1995 actele de proprietate pentru un teren de 814 metri pătraţi plus geamia”, spune Osman Aziz.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite