Motivul misterios care a blocat avioanele F-16 la sol de 1 Decembrie: Doreii de la tehnic

Motivul misterios care a blocat avioanele F-16 la sol de 1 Decembrie: Doreii de la tehnic

Avioanele au rămas la sol de 1 Decembrie

Alese în premieră să deschidă Parada de 1 Decembrie,  Forţele Aeriene Române ar fi trebuit să aibă la defilarea de la Arcul de Triumf şi celebrele avioane F-16 Fighting Falcon.

Ştiri pe aceeaşi temă

Chiar înainte de Paradă, oficialii Ministerului Apărării Naţionale (MApN) au anunţat că aceste avioane nu vor participa la festivităţi din cauza givrajului, fenomenul de depunere a unui strat de gheaţă pe o aeronavă, lucru care face imposibilă decolarea în condiţii de siguranţă. 
 
Ulterior, generalul (r) de aviaţie Ştefan Dănilă, fost pilot de supersonice şi fost şef al Statului Major General al Armatei, a explicat motivul real pentru care supersonicele F-16 ale Forţelor Aeriene Române nu au survolat cerul Capitalei la parada militară de 1 Decembrie.
 
S-a optat pentru deficitul de imagine
 
Concret, în acea dimineaţă, tehnicienii militari nu au curăţat asfaltul pistei. „Vestea proastă vine de la ofiţerul cu siguranţa zborului, cel care tocmai a verificat pista şi a constatat că este acoperită cu gheaţă. De fapt, sunt porţiuni cu gheaţă, care se pot desprinde. Periile nu fac faţă, nu pot îndepărta gheaţa lipită de asfalt“, a arătat Ştefan Dănilă citat de mediafax.ro. „Meteorologul nu poate veni cu veşti mai bune. Abia după ora 11, sub radiaţia solară sunt şanse ca gheaţa să se topească. Fenomen destul de rar întâlnit, aici, lângă Feteşti, la început de decembrie. (...) Inginerul-şef confirmă pericolul absorbţiei gheţii în priza de admisie şi posibilitatea distrugerii compresorului. (…) Nu e o situaţie de luptă. Încă nu au intrat în serviciul de Poliţie Aeriană. Nu e niciun pericol iminent. (…) Dar sunt doar 12! (avioane -
n.red.) Şi atâta speranţă! Ce este mai dăunător viitorului aviaţiei de luptă? Distrugerea unui motor, risc destul de mare, sau deficitul de imagine şi comentariile negative ?“, a conchis fostul pilot militar. În final s-a decis oprirea de la zbor. 
 
 
Pista era uşor de curăţat cu metodele „militare”
 
„Cei de la Forţele Aeriene au un mod foarte practic şi, în acelaşi timp, simplu de curăţare a pistei. Practic se întoarce un avion cu coada la sensul de decolare şi se porneşte motorul. Jetul fierbinte degajat cu forţă curăţă imediat pista”, susţine însă expertull în aviaţie Sorin Stoicescu, arătând că este cel puţin ciudat motivul invocat de oficialii MApN pentru ţinerea la sol a celebrelor avioane.
Mai mult, Sorin Stoicescu susţine că mai există o metodă. „Tehnicienii militari au pus la punct un dispozitiv format dintr-un vechi motor de MIG 15 montat pe un suport. La fel este pornit acest motor, iar jetul este trimis spre pistă”, precizează expertul care este de părere că, în acest caz, cel mai probabil, este vorba de neglijenţă sau de o explicaţie „de faţadă”. „S-ar putea să nu fie acesta motivul real. Eu nu ştiu dacă aceste avioane, care, să nu uităm, au fost achiziţionate din Portugalia, au mai zburat la asemenea temperaturi negative. Poate nu au vrut să rişte şi au zburat numai la amiază, la Alba Iulia, când gerul s-a înmuiat”, spune Sorin Stoicescu.
 
Trebuie să fie oricând gata de zbor
 
La rândul lui, analistul militar Aurel Cazacu consideră că este strigător la cer ce s-a întâmplat de Ziua Naţională. „Avioanele de luptă trebuie să fie gata oricând de decolare. În cazul aparatelor din celula de alarmă există proceduri de degivrare a lor din oră în oră pentru ca să fie gata oricând de decolare. După ce s-au pregătit pentru paradă au ratat-o fiindcă era gheaţă pe pistă? Trebuiau luate măsuri. Chiar dacă trebuiau să treacă pe pistă cu maşinile specializate toată noaptea. Nu au făcut decât să le dea „muniţie” celor care blamează achiziţiile militare…”, atrage atenţia expertul care spune că la Borcea trebuie făcute urgent investiţii în hangare individuale pentru avioane şi în alte astfel de dotări.   
 
 În viitor vom avea 52 de avioane de luptă
 
România va completa escadrila de F-16 Fighting Falcon cu încă patru aeronave şi are în proiecţie achiziţionarea a încă 36 de astfel de aparate de zbor. Cum la această oră Forţele Aeriene Române au în dotare 12 astfel de aparate, la finalul acestui program de înzestrare piloţii români vor opera 52 de astfel de aparate cu o lungă experienţă de luptă în teatrele de operaţii. Programul costă peste un miliard de dolari.
 
 Ne-au salvat canadienii
 
Cele 4 avioane CF-188 Horne ale Forţelor Aeriene Regale Canadiene din cadrul detaşamentului Air Task Force România, dislocate la Mihail Kogălniceanu în cadrul operaţiunii REASSURANCE nu au avut nicio problemă să ajungă pe deasupra Arcului de Triumf salvând oarecum situaţia. Este vorba despre cele care din august 2018 execută misiuni de poliţie aeriană întărită, alături de aeronavele de tip MiG-21 LanceR.
 
Cum se face şi cât costă antrenarea piloţilor
 
Aflate de ceva timp în dotarea Forţelor Aeriene Române, mai exact în cadrul Escadrilei 53, cele 12 avioane de luptă F-16 Fighting Falcon nu sunt încă operaţionale din mai multe motive. În primul rând, numărul piloţilor care au terminat formarea pentru a putea opera un astfel de avion este insuficient. 
Concret, pentru a fi gata de luptă, piloţii români de F-16, care zboară sub numele „WARHAWKS” (Şoimii războiului –n.red.)  trebuie să aibă la activ în jur de 200 de ore de zbor pe aceste aparate, în funcţie de tipul de misiune.
 
Mai exact, un pilot are nevoie între 140 şi 180 de ore de zbor pe F-16 Fighting Falcon pentru a fi declarat gata de luptă pe acest aparat. În mediile militare aliate, un cuantum de 200 de ore de zbor pe acest aparat este considerat ideal, dar, la carte, sunt obligatorii cel puţin 140 de ore. „Durează mult prea mult. Şi nu poate da nimeni vina pe piloţii români care s-au adaptat cu uşurinţă pe MIG 21 sau MIG 29”, spune Sorin Stoi¬cescu. Un pilot trebuie să treacă prin diverse faze de pregătire pentru ca, în final, să execute o întreagă varietate de misiuni cu avionul F-16. Acest lucru se face pas cu pas şi după o planificare riguroasă.  
 
Standardele americane diferă de cele româneşti
 
Şi toată această pregătire se face la nişte standarde stricte care, susţin piloţii, nu sunt compatibile sută la sută cu cele româneşti. Scopul final al acestor cursuri intensive este încadrarea structurii Escadrilei 53 cu  personal apt de luptă în orice moment. Conform standardelor NATO, încadrarea minimă pentru acest tip de avion este de 1,5 piloţi pe fiecare aparat de luptă, adică avem nevoie de cel puţin 18 piloţi cu toate cursurile încheiate. Dacă avem în vedere că o oră de zbor pe F-16 poate costa lejer peste 20.000 de dolari, un simplu calcul ne arată că, numai pentru pregătirea piloţilor, Forţele Aeriene vor scoate din casierie peste 50 de milioane de dolari. ;
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările