Ministerul Culturii, despre percheziţiile cu privire la infracţiuni în domeniul patrimoniului cultural naţional mobil: Angajaţii nu sunt implicaţi în acţiunile investigate
0
Angajaţii Ministerului Culturii, cât cei ai instituţiilor subordonate acestuia, nu sunt implicaţi în acţiunile investigate de instituţiile statului în cazul percheziţiilor domiciliare la sediul unei instituţii de cultura şi locuinţele, respectiv sediile unor persoane fizice şi juridice, situate pe raza Municipiului Bucureşti şi judeţelor Iaşi şi Botoşani care au avut loc joi, precizează un comunicat al MC.
Ministerul Culturii precizează, într-un comunicat transmis News.ro, că „nu este implicat în comercializarea şi expertizarea bunurilor culturale” despre care se precizează în comunicatul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ).
În ceea ce priveşte vânzarea şi expertizarea bunurilor culturale mobile, respectarea prevederilor legale revine agentului economic autorizat care comercializează bunurile culturale mobile şi expertului acreditat care întocmeşte raportul de expertiză, subliniază MC.
Ministerul Culturii acreditează experţi în domeniul patrimoniului cultural mobil, cu avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor. Experţii acreditaţi nu sunt angajaţi ai Ministerului Culturii, se arată în comunicat.
Potrivit prevederilor legale incidente protejării patrimoniului cultural naţional mobil, în cazul constatării încălcării acestora,
Ministerul Culturii poate dispune retragerea autorizaţiei de funcţionare a agentului economic autorizat să comercializeze bunuri, respectiv a atestatului de expert în domeniul patrimoniului cultural mobil. Ministerul Culturii afirmă că va acorda „tot sprijinul de specialitate organelor competente de cercetare penală”.
Poliţiştii şi procurorii fac, joi, zece percheziţii în municipiul Bucureşti şi în judeţele Iaşi şi Botoşani, inclusiv la o instituţie de cultură, într-un dosar în care reprezentantul unei galerii de artă din Capitală este suspectat că a vândut tablouri atribuite în mod nereal unor pictori renumiţi, precum Nicolae Tonitza, Nicolae Grigorescu, Camil Ressu, Ştefan Luchian, Theodor Pallady. Tablourile erau însoţite de certificate întocmite de un expert acreditat de Ministerul Culturii, care menţiona în mod nereal că picturile sunt autentice.
„Pentru inducerea în eroare a cumpărătorilor, bunurile culturale erau însoţite de certificate de expertiză întocmite de către un expert acreditat de către Ministerul Culturii, în care se menţiona în mod nereal că picturile, purtând în fals semnătura unor pictori celebri, ar fi aparţinut acestora”, a transmis PICCJ.
Se încarcă comentariile...
