ICCJ: Faptele ministrului Ridzi, de o „gravitate extremă” după tentativa distrugerii probelor

ICCJ: Faptele ministrului Ridzi, de o „gravitate extremă” după tentativa distrugerii probelor

Monica Iacob Ridzi a fost condamnată la cinci ani  FOTO: Adevărul

Faptele fostului ministru al Tineretului Monica Iacob Ridzi sunt de o "gravitate extremă", după ce aceasta a angrenat persoane în tentativa sa de a şterge urmele informatice ale infracţiunilor de corupţie pe care le-a comis, arată instanţa supremă, în motivarea deciziei de condamnare a acesteia.

Ştiri pe aceeaşi temă

Instanţa supremă a redactat motivarea deciziei prin care Monica Iacob Ridzi a fost condamnată la cinci ani de închisoare cu executare pentru fapte de corupţie, în dosarul manifestărilor organizate în 2009 de Ziua Naţională a Tineretului, scrie Mediafax.

În documentul de peste 870 de pagini, cei trei judecători - Iulian Dragomir, Rodica Cosma şi Francesca Vasile - arată că faptele fostului demnitar şi ale tuturor complicilor sunt dovedite de probele adunate de procurorii anticorupţie, dar şi de cele rezultate pe parcursul cercetării judecătoreşti.

De asemenea, cei trei magistraţi explică în detaliu de ce fostul ministru şi ceilalţi inculpaţi din dosar au fost condamnaţi la pedepse cu executare sau cu suspendare.

"Înalta Curte mai are în vedere că exercitarea abuzivă de către inculpata Iacob-Ridzi Monica-Maria a atribuţiilor de serviciu s-a materializat şi în aceea că a folosit resursele financiare ale MTS alocate Zilei Naţionale a Tineretului pentru realizarea şi difuzarea unor produse publicitare prin care şi-a promovat imaginea de om politic fapt ce contravine prevederilor art. 22 din Legea nr.500/2002 privind finanţele publice, care instituie în sarcina ordonatorilor de credite obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor publice şi cu respectarea dispoziţiilor legale", se arată în documentul instanţei.
Judecătorii arată că faptele Monicăi Iacob Ridzi sunt de o "gravitate extremă" şi descriu tabloul infracţional conturat la nivelul ministerului drept unul "dezolant".

"Înalta Curte mai are în vedere că în arhitectura traseului infracţional din speţă se înscriu cu o egală gravitate extremă infracţiunile informatice săvârşite de inculpaţii Iacob-Ridzi Monica-Maria şi Mărcuţă Marius-Mihail pentru zădărnicirea aflării adevărului în cauză şi care evidenţiază de altfel persistenţa fostului ministru, inculpata Iacob-Ridzi Monica-Maria în ascunderea urmelor de tip informatic ale infracţiunilor deja comise, sens în care din dispoziţia acesteia, coinculpatul Mărcuţă Marius-Mihail, temându-se ca acele probe datorită conţinutului lor, îi pot incrimina a hotărât să cheme la sediul MTS pe martorul Meşină Dan Paul - specialist IT, pentru a şterge definitiv din calculatoarele de serviciu e-mail-urile în scopul de a nu mai putea fi recuperate şi folosite ca probe de organele de urmărire penală (a se vedea în acest sens declaraţia martorului susmenţionat dată sub prestare de jurământ în faţa instanţei de judecată, care configurează cu exactitate un tablou infracţional dezolant al activităţilor infracţionale ce se comiteau în Ministerul Tineretului şi Sportului chiar şi după declanşarea scandalului public naţional cu referire la aceleaşi fapte)", notează cei trei judecători.

Ce mai arată ICCJ în motivare

ICCJ mai arată în motivare că gravitatea faptelor este dată de pluralitatea actelor de executare care dovedesc perseverenţa infracţională a inculpaţilor nominalizaţi, cât şi de pluralitatea de infractori din dosar.

Judecătorii mai spun că au avut în vedere fiecare aspect circumstanţial ce ţine de persoana celor inculpaţi în acest caz, precum informaţii apte să circumstanţieze persoana inculpaţilor, ca şi nevoia de reeducare şi posibilitatea lor de reinserţie socială după executarea unei sancţiuni de drept penal, starea psiho-fizică a fiecăruia, particularităţile psihice ale acestora, mediul social, comportamentul inculpaţilor înainte şi după săvârşirea infracţiunii, faptul că nu au antecedente penale, sunt căsătoriţi, unii au copii, au studii universitare în diferite specialităţi, cu menţiunea că "evaluarea gravităţii faptelor infracţionale trebuie analizată în legătură necesară cu vinovăţia şi atitudinea psihică faţă de faptele comise şi urmările acestora".

"Or, din acest ultim punct de vedere, se reţine că toţi inculpaţii din prezenta cauză au avut o atitudine constantă de negare a infracţiunilor imputate, ceea ce însă nu reflectă decât poziţia lor procesuală subiectivă pentru a nu fi atrasă răspunderea penală pentru săvârşirea aceloraşi fapte şi care însă este infirmată de amplul material probator administrat în cauză (...) Din examinarea coroborată a probelor administrate în cursul procesului penal pornit împotriva lor rezultă fără echivoc existenţa faptelor infracţionale şi săvârşirea cu vinovăţie în forma intenţiei a acestora", se arată în motivare.

Ridzi, condamnată la cinci ani de închisoare

Fostul ministru al Tineretului şi Sportului Monica Iacob Ridzi a fost condamnată, în 28 ianuarie, de ICCJ, la cinci ani de închisoare cu executare, în dosarul în care este acuzată de abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Naţională a Tineretului, decizia nefiind definitivă.

Monica Iacob Ridzi a fost condamnată luni de un complet de trei judecători al Instanţei Supreme la cinci ani de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu contra intereselor publice şi trei ani interzicerea unor drepturilor.

Totodată, judecătorii au decis condamnarea Ioanei Elena Vârsta, fostul consilier personal al lui Ridzi, tot la cinci ani de închisoare cu executare pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice şi trei ani interzicerea unor drepturi.

Mai mult, Curtea Supremă stabilit să menţină sechestrul pus în decembrie 2010 de DNA asupra mai multor proprietăţi deţinute de fostul ministru, respectiv, un apartament din Petroşani, cu valoare de 140.681,17 de lei, a unei jumătăţi din casa deţinută în coproprietate de Ridzi în comuna Scărişoara, judeţul Olt, un teren intravilan în suprafaţă de 3.005 metri pătraţi cu valoare de 136 de lei şi o construcţie cu valoare de 126.000 de lei.

De asemenea, Instanţa Supremă a menţinut măsurile asiguratorii dispuse în 21 iulie 2009 de DNA prin care s-a pus sechestrul asupra mai multor sume de bani în valoare totală de 1.151.204,15 de lei descoperite în conturile societăţii Artisan Consulting şi Compania de Publicitate Mark, în prezent Brandvision Media şi Compania de Publicitate Brandvision, şi provenite din cele încasate de la MTS.

Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu recurs la Completul de cinci judecători al aceleaşi instanţe.

La ultimul termen, procurorii au cerut în acest caz pedepse cu închisoarea pentru toţi inculpaţii din acest caz, inclusiv pentru denunţător. 


Monica Iacob Ridzi, condamnată la cinci ani de închisoare pentru corupţie

Cătălin Predoiu, la Adevărul, despre condamnarea lui Ridzi: „Nu se pune problema abordării în termeni de dosar politic”

Reacţii la decizia instanţei în cazul Ridzi: „Nu e dosar politic pentru că nu are adversari”

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: