UPDATE Criză în Justiţie Tudorel Toader şi-a subordonat Justiţia cu o OUG hoţească. CSM: „Este afectată grav activitatea parchetelor”

UPDATE Criză în Justiţie Tudorel
Toader şi-a subordonat Justiţia cu o OUG hoţească. CSM: „Este afectată grav activitatea parchetelor”

Tudorel Toader

La doar trei luni de la ultimele ajustări aduse Legilor Justiţie, Guvernul a venit cu noi modificări făcute printr-o neaşteptată Ordonanţă de Urgenţă. Proiectul de OUG nu s-a aflat pe ordinea de zi a guvernului. Deşi nu a avut avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Toader a susţinut în faţa jurnaliştilor, după şedinţa executivului, că modificările s-au făcut la cererea CSM. Consiliul neagă însă.

„O primă precizare. Propunerea de modificare ce face obiectul OUG a venit de la CSM, adăugând că majoritatea soluţiilor sunt venite de la CSM”, a explicat Toader imediat după şedinţa în care a fost adoptată ordonanţa de modificare a legilor justiţiei. 

La scurtă vreme, procurorii din cadrul CSM au transmis însă că nu au avut cunoştinţă despre modificările propuse şi au aflat despre ele în cursul zilei de luni, când documentul a sosit pentru avizare. Procurorii afirmă că modificările sunt de natură să afecteze grav activitatea justiţiei. 

„Facem precizarea că membrii Secţiei au luat la cunoştinţă de conţinutul Ordonanţei de Urgenţă în data de 18.02.2019, când a fost transmisă la Consiliu pentru avizare”, au transmis, aseară, reprezentanţii Secţiei pentru procurori a CSM.

Modificările care schimbă tot

În momentul în care va intra Ordonanţa în vigoare (în 45 de zile), şefii parchetelor nu vor mai putea fi delegaţi, forţându-se astfel numirea unui nou şef DNA care acum este condus de un interimar. Şi mai mult, funcţia va putea fi ocupată şi de un judecător.

De asemenea, odată cu publicarea ordonanţei, Secţia specială pentru investigarea magistraţilor va ieşi de sub autoritatea procurorului general. În acelaşi timp au fost eliminate unele condiţii restrictive ce au incomodat judecătorii apropiaţi liderului PSD în a promova mai repede în carieră. 

DNA, fără şef interimar

Una dintre cele mai importante modificări vizează numirea procurorului-şef al DNA, funcţie în care ministrul Tudorel Toader încearcă s-o numească pe Adina Florea încă din octombrie 2018. Astfel, potrivit OUG adoptate ieri, la articolul 57 din Legea 303/2004 se introduce un nou alineat (7’), ce prevede că „procurorii nu pot fi delegaţi în funcţiile de conducere din cadrul parchetelor pentru care numirea se face de Preşedintele României”. 

În expunerea de motive, ministrul Justiţiei susţine că rolul acestei modificări este evitarea situaţiilor de provizorat, „lipsa unor conduceri stabile a acestor instituţii generând probleme în ceea ce priveşte asigurarea unui management de calitate”. 

Practic, prin acest amendament, preşedintele Iohannis este obligat să emită decretul de numire al procurorului-şef DNA, la propunerea ministrului Justiţiei, altfel instituţia rămâne fără un conducător, fără de care nu poate funcţiona. 

Spre exemplu, încă de la revocarea din funcţie a Laurei Codruţa Kovesi din data de 9 iulie, conducerea DNA a fost asigurată prin delegare, iniţial de către Anca Jurma şi, în prezent, de către prim-adjunctul Călin Nistor. În prezent, preşedintele Iohannis trebuie să decidă dacă acceptă numirea Adinei Florea la conducerea DNA, propusă de ministrul Tudorel Toader pentru a treia oară consecutiv pentru această funcţie. Practic, dacă ordonanţa va fi publicată în Monitorul Oficial miercuri, preşedintele Iohannis ar fi obligat să numească un nou şef la DNA până pe 6 aprilie, altfel DNA îşi încetează activitatea.

Judecători şefi peste procurori

O altă modificare, referitoare numirea şefilor de parchete, priveşte avizul CSM, care în aceste cazuri nu va mai fi dat de Secţia pentru procurori cum este în prezent, ci de plenul CSM (o modificare care nu se aplică şi judecătorilor). Ministrul Justiţiei a explicat această modificare prin faptul că noua Ordonaţă va permite şi judecătorilor să ocupe funcţii de conducere în Ministerul Public. Cum avizul Secţiei pentru procurori era doar consultativ, această modificare, cel mult, îl va scuti pe ministrul Tudorel Toader de neplăcerea unor avize negative, precum a fost cel dat în cazul Adinei Florea. 

Reamintim că procurorii au dat aviz negativ pe motiv că Florea „prezintă o rezistenţă scăzută la stres, o capacitate de analiză şi sinteză reduse, sincope privind onestitatea şi imparţialitatea, superficialitate”.

Secţia pentru investigarea magistraţilor, stat în stat

O altă modificare importantă vizează scoaterea Secţiei speciale de investigare a magistraţilor de sub autoritatea procurorului general al României, conducătorul Ministerului Public. Mai exact, un nou alineat la art. 88 arată că „ori de câte ori Codul de Procedură Penală sau alte legi speciale fac trimitere la procurorul ierarhic superior în cazul infracţiunilor de competenţa Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie, prin aceasta se înţelege procurorul şef al secţiei, inclusiv în cazul soluţiilor dispuse anterior operaţionalizării acesteia”. 

În prezent, procurorul general are dreptul, în calitate de superior ierarhic, să infirme actele de urmărire penală emise de procurorii Secţiei speciale. Legea privind organizarea judiciară, modificată chiar de PSD vara trecută, statuează că „soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice”.

În plus, o decizie a Curţii Constituţionale precizează clar că Secţia Specială este o structură din cadrul parchetului general, şeful acesteia fiind subordoantul direct al Procurorului General. „Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie este o structură specializată din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), astfel că procurorul-şef al acestei secţii este subordonat ierarhic procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ”, se arată în motivarea CCR. Modificarea adusă ieri ar veni astfel în contradicţie chiar cu o decizie a CCR.

Dedicaţie pentru judecătoarea lui Dragnea

O altă modificare din Ordonanţa lui Toader schimbă modul în care judecătorii pot promova la Curtea Supremă. Deşi aparent nesemnificativă, modificarea înlătură o condiţie restrictivă ce, la sfârşitul anului trecut a făcut-o pe judecătoarea Alina Ghica să-şi retragă candidatura pentru un post de magistrat la instanţa supremă. 

Potrivit noii ordonanţe, pentru a accede la Curtea Supremă magistraţii trebuie să aibă 18 ani vechime în funcţiile de judecător sau procuror. În forma anterioară, Legea 303/2004 statua că pentru a putea deveni judecător la Curtea Supremă un magistrat trebuie să aibă o vechime de 18 ani doar în funcţia de judecător. Ori, potrivit CV-ului, Alina Ghica nu a avut vechimea necesară pentru funcţia de judecător la Curtea Supremă. Ea a intrat în magistratură la 1 decembrie 1998, însă, din cauză că între între 15 mai 2001 şi 1 noiembrie 2006 a fost procuror, nu a avut cei 18 ani vechime în funcţia de judecător. Odată intrate în vigoare, sub noile prevederi ea îşi va putea depune candidatura din nou pentru funcţia vizată. 

Reamintim că Alina Ghica a făcut parte din completul care a anulat corecţia dispusă de OLAF în dosarul Tel Drum, ceea ce conduce la diminuarea prejudiciului în cauză. Tot ea a dispus şi anularea completelor de 5, hotărâre care a plecat de la o cerere depusă de liderul PSD şi care în final a dus la suspendarea procesului în care acesta a fost condamnat pe fond la 3 ani şi jumătate de închisoare.

Comisia Europeană, luată prin surprindere 

Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a susţinut, la Bruxelles, într-o conferinţă de presă alături de ministrul Afacerilor Europene, George Ciamba, că nu a fost informat de Guvern cu privire la ordonanţa adoptată azi. „Nu! Nu ştiu despre ce este vorba”, a răspuns Timmermans la o întrebare a jurnaliştilor, fiind luat prin surprindere de deciziile de la Bucureşti. Întrebat dacă va acţiona cumva după acest demers, oficialul european a precizat: „Trebuie să văd care este ordonanţa“, a completat prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, amintind de ultimul raportul MCV la adresa României. Paradoxal, înainte de conferinţă Ciamba condusese o şedinţă de Consiliu Afaceri Generale, având pe ordinea de zi problema statului de drept din Polonia şi Ungaria exact în momentul în care Tudorel Toader anunţa modificări la legile Justiţiei. 

Secţia specială pentru investigarea magistraţilor a încercat să preia dosarul „TelDrum” de la DNA

Secţia pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) a formulat până acum trei cereri consecutiv către DNA prin care a solicitat transmiterea dosarului TelDrum, dosar în care Liviu Dragnea este cercetat pentru mai multe infracţiuni de corupţie. 

Potrivit unui răspuns oficial dat de DNA jurnaliştilor de la ziare.com, la datele de 21 decembrie 2018, 17 ianuarie si 31 ianuarie 2019, procurorii SIIJ au formulat trei cereri consecutive prin care au solicitat transmiterea acestui dosar. Potrivit sursei citate, în primele două cereri nu s-a invocat niciun temei legal de preluare a acestui dosar, iar în final s-ar fi invocat calitatea de magistraţi a unor inculpaţi din dosar. „La dată de 14 februarie 2019, în răspunsul transmis de către DNA Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie, se arată că nu există niciun criteriu care să atragă competenţa Secţiei, niciuna dintre persoanele faţă de care se efectuează urmărirea penală neavând calitatea de magistrat", au precizat procurorii DNA. 

În noiembrie 2017, DNA anunţa că Liviu Dragnea este urmărit penal de procurorii anticorupţie pentru constituire de grup infracţional, abuz în serviciu şi infracţiuni referitoare la fraudare de fonduri, fapte care ar fi fost săvârşite în dosarul „Tel Drum” în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman. Prejudiciul în acest dosar este de 27,3 milioane de euro.


 
 

Proiectul Ordonanţei de Urgenţă

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: