Exclusiv: Amenzile exorbitante primite de români în perioada stării de urgenţă, anulate abia acum în instanţe. Fiscul îi va executa pe cei care nu le-au contestat

Imagine: Poliţia Română / Facebook

Românii care au primit amenzi usturătoarea în perioada stării de urgenţă au început să fie exoneraţi abia acum de plata sancţiunilor, ca urmare a deciziei CCR din data de 6 mai, pronunţată la sesizarea Avocatului Poporului. Totuşi, multe persoane au rămas cu acele sancţiuni, de până la 5.000 de lei, deoarece nu s-au încadrat în termenul de contestaţie, astfel că ori plătesc, ori vor fi executaţi silit.

Avocatul Adrian Cuculis a declarat pentru „Adevărul” că Fiscul îi va executa silit, cel mai probabil, pe românii care nu s-au adresat instanţelor pentru a le anula amenzile.

„La aproape un an de zile de la decretarea starii de urgenta si implicit « activarea » sancţiunilor contraventionale, ce ulterior au fost declarate neconstitutionale, au apărut şi primele anulări ale acelor procese verbale de contravenţie, total ilegale. 5.000 de lei anulează instanţă (n.r. – Judecătoria Sighişoara) pentru un contravenient şi-l exonerează de la plată. Cu « paguba » au ramas cei ce au crezut că statul îi va scuti de povara contravenţională şi nu au reuşit să conteste procesele verbale în instanta. Din 2021, ANAF a început executarea silită a datornicilor”, a declarat avocatul Adrian Cuculis.

Ce a decis Judecătoria Sighişoara

„Admite plângerile contravenţionale formulate de petenţii Ioji Vasile (…) şi Ioji Mihail-Ionuţ, ambii cu domiciliul procesual ales la (…) în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul De Poliţie Judeţean Mureş. Anulează Procesele-verbale de contravenţie seria PMSY nr. 0063650/27.03.2020 şi seria PMSY nr. 0063734/27.03.2020 şi exonerează petenţii de la plata amenzilor contravenţionale în cuantum de 5.000 lei. Obligă intimatul la plata către fiecare dintre petenţi a sumei de 20 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând contravaloarea taxei judiciare de timbru. Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria Sighişoara. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 14.01.2021”, se arată în minuta instanţei.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat starea de urgenţă pe teritoriul României pe 16 martie, pentru 30 de zile, ulterior ea fiind prelungită, pe 14 aprilie, pentru încă 30 de zile. Românii puteau circula doar cu declaraţie pe propria răspundere, dar masca nu era obligatorie peste tot.

Unii poliţişti au dat amenzi în mod abuziv în perioada stării de urgenţă, recunoaştea chiar ministrul de Interne de atunci, Marcel Vela, care preciza că abuzurile sunt anchetate. Şeful MAI spunea că foarte mulţi tineri din rândurile forţelor de ordine au fost pregătiţi timp de doar şase luni la Şcoala de Poliţie.

Fostul  şef al MAI a recunoscut că unii poliţişti au comis abuzuri

Ministrul de Interne le recomanda celor care se consideră nedreptăţiţi să facă o sesizare.

„Unde am fost sesizaţi că s-au făcut abuzuri se fac cercetări de către inspectoratele judeţene, fie că au fost amendaţi de Poliţie sau de Jandarmerie, Poliţia de Frontieră. Unde au fost abuzuri la Poliţiile Locale am sesizat primăriile de care aparţin poliţiile respective”.

Vela a dat exemplul unui fotoreporter amendat la Timişoara sau al unei vânzătoare din Oţelu Roşu care era la serviciu, dar cărora li s-a imputat în procesul verbal că nu aveau adeverinţă de la serviciu.

Românii care au primit amenzi drastice în perioada stării de urgenţă puteau depune pe rolul instanţelor contestaţii împotriva sancţiunilor contravenţionale până pe data de 2 iunie inclusiv, conform termenului legal.

Termenul de contestaţie curgea de la data de 15 mai – prima zi a stării de alertă –  şi se încheia pe data de 2 iunie. Cei care nu s-au încadrat acest interval nu au avut  nicio şansă de a scăpa de sancţiuni.

Pe data de 6 mai, Curtea Constituţională a României (CCR) a admis sesizarea Avocatului Poporului asupra OUG prin care se reglementează cuantumul amenzilor pe perioada stării de urgenţă.

În motivarea deciziei, dată publicităţii pe 13 mai, odată cu apariţia deciziei în Monitorul Oficial, judecătorii au apreciat că normele prin care sunt stabilite contravenţii trebuie redactate cu suficientă precizie pentru a permite cetăţeanului să îşi controleze conduita, astfel încât să fie apt să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecinţele care ar putea rezulta din săvârşirea unei anumite fapte.

Câte persoane au primit amenzi exorbitante

Până la începutul lunii mai, autorităţile au amendat peste 300.000 de persoane cu o sumă totală care depăşeşte 600 de milioane de lei (peste 120 de milioane de euro), conform ministrului de Interne, Marcel Vela.

Judecătorii CCR au declarat, în unanimitate, că OUG 34/2020 prin care a fost instituită starea de alertă este neconstituţională în ansamblul ei. 

Această ordonanţă emisă de guvernul Ludovic Orban în martie 2020 mărea amenzile prevăzute în legea stării de urgenţă (OUG 1/1999) şi introducea unele sancţiuni complementare noi.

Textul desfiinţat de CCR prevedea următoarele: „Nerespectarea prevederilor art. 9 constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 2.000 lei la 20.000 lei, pentru persoane fizice, şi de la 10.000 lei la 70.000 lei, pentru persoane juridice.

Ordonanţă de 21 de ani, baza legală pentru sancţiuni

CCR arată, în minuta decizie sale, că legea în care sunt prevăzute faptele sancţionate (OUG 1/1999) este vagă şi nu stabileşte clar ce se sancţionează şi cum se face diferenţa în gravitatea faptelor. Prin acest fapt, poliţiştii puteau da sancţiuni după bunul plac, iar în cazul contestării amenzilor respective, nici măcar judecătorii nu ar fi putut să clarifice situaţia.

Judecătorii mai arată un al doilea aspect de neconstituţionalitate: restrângerea de drepturi fundamentale prin OUG, nu prin lege, lucru interzis de Constituţie.