Ce prevede noua Strategie de Apărare Naţională elaborată de experţii preşedintelui Klaus Iohannis

Ce prevede noua Strategie de Apărare Naţională elaborată de
experţii preşedintelui Klaus Iohannis

Înzestrarea Armatei este una dintre prevederile importante ale noii Strategii de Apărare Naţională

Noua Strategie de Apărare Naţională, aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), conţine direcţiile de acţiune în mai multe domenii sensibile, precum apărare, ordine publică, economie, politică externă, educaţie şi sănătate.

Strategia elaborată de experţii Preşedinţeie este instrumentul de lucru prin intermediul căruia, plecând de la nevoia apărării ţării, a intereselor, valorilor şi obiectivelor naţionale de securitate, se gestionează riscurile, ameninţările şi vulnerabilităţile.

Strategie de Apărare Naţională, care ţine cont de apartenenţa României la NATO şi UE, prezintă căile şi modalităţile de gestionare a riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor, fiind punctul de plecare pentru elaborarea strategiilor sectoriale de răspuns, corelate cu resursele ţării.

Pe lângă apărarea armată, strategia vizează şi alte domenii precum politica externă, ordinea publică, domeniul serviciilor de informaţii, securitatea energetică sau cea cibernetică, securitatea infrastructirurii critice etc.

Care sunt ameninţările la adresa României?

Strategia de Apărare Naţională a identificat principalele ameninţări la securitatea naţională. Acţiunile destabilizatoare din vecinătatea estică (Ucraina) generează provocări majore pentru spaţiul euro-atlantic, generând instabilitate în regiune, se arată în document.

Conflictele îngheţate din regiunea Mării Negre (Transnistria) şi instabilitatea din Balcanii de Vest reprezintă o altă posibilă ameninţare pentru România. De asemenea, distorsiunile de pe pieţele energetice şi proiectele concurente ale unor state şi nu numai afectează eforturile României în ceea ce priveşte securitatea energetică.

O ameniţare reală pentru securitatea ţării o reprezintă şi atacurile cibernetice ale unor grupuri criminale. Nu în ultimul rând, terorismul este o ameninţare persistentă, care îmbracă forme de manifestare dificil de anticipat şi contracarat.

În  ceea ce priveşte riscurile la adresa securităţii naţionale, documentul aprobat de CSAT aminteşte instabilitatea regională, nerealizarea obiectivelor de dezvoltare ale României, riscurile de natură socială, criminalitatea transfrontalieră etc.

Strategia de Apărare Naţională menţionează şi principalele vulnerabilităţi la care se expune România. Printre aceastea se numără corupţia, care ”vulnerabilizează statul, generează prejudicii economiei şi afectează potenţialul de dezvoltare a ţării”.

Dimensiunea de apărare

Experţii au stabilit că România trebuie să-şi concentreze eforturile strategice pentru apărarea şi securitatea cetăţenilor, a teritoriului naţional, precum şi pentru acordarea de sprijin statelor aliate şi partenere.

Direcţiile de acţiune vizează, printre altele, consolidarea capacităţii naţionale de apărare (inclusiv în cadrul NATO), continuarea procesului de modernizare şi înzestrare a Armatei Române, prin alocare anuală a minim 2% din PIB bugetului apărării, timp de 10 ani, începând cu 2017, dezvoltarea capacităţii de reacţie în cazul unor ameninţări hibride, aprofundare parteneriatului strategic cu SUA, adaptarea industriei de securitate la cerinţele Armatei etc.

Un aspect important în Strategia de Apărare Naţională îl reprezintă direcţiile de acţiune în informaţii şi contrainformaţii. Potrivit strategiei, România trebuie să ţină cont de apărarea ordinii şi valorilor constituţionale, identificarea actelor de corupţie, semnalarea disfuncţiilor sistemice în asigurarea serviciilor vitale pentru populaţie, prevenirea şi contracararea atacurilor cibernetice, prevenirea acţiunilor informative ostile, contracararea reţelelor de crimă organizată transfrontalieră etc.

Securitatea economică şi energetică

O importanţă deosebită a fost acordată de experţi dimensiunii economice şi energetice. În acest domeniu au fost trasate următoarele direcţii: promovarea liberei iniţiative şi protejarea proprietăţii private, asigurarea cadrului concurenţial şi a competitivităţii, asigurarea transparenţei pieţelor autohtone, promovarea unor politici de reducere a decalajelor de dezvoltare dintre diferitele regiuni ale ţării, modernizarea reţelelor de indrastructuri, consolidarea capitalului autohton etc.

Modul de acţiune în situaţiile de criză este cuprins în Strategia de Apărare Naţională, care prevede mai multe direcţii de acţiune: perfecţionarea sistemului naţional de management integrat al situaţiilor de criză, pregătirea instituţiilor şi a populaţiei pentru situaţii de criză şi de urgenţă civilă, asigurarea resurselor umane şi materiale pentru gestionarea situaţiilor de criză.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările