Boss-ul de la Spiru n-a prea dat pe la şcoală

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Boss-ul de la Spiru n-a prea dat pe la şcoală
Boss-ul de la Spiru n-a prea dat pe la şcoală

Bondrea senior a trecut doar prin şcoli de partid, toate urmate la fără frecvenţă, iar Bondrea junior a fost lector la Academia „Ştefan Gheorghiu“. Aurelian Gh. Bondrea scoate pe bandă rulantă absolvenţi de facultate şi profesori universitari, aşa cum se făcea la şcolile de partid urmate de el.

Aurelian Bondrea senior şi-a făcut studiile în cel mai pervertit sistem de educaţie din România - şcolile de partid ale anilor ’50, înfiinţate pentru a-i travesti în intelectuali pe propagandiştii selectaţi să înlocuiască elitele româneşti aruncate în puşcării.

Citiţi şi:


Propagandist „Secera şi ciocanul“

Potrivit dosarului de cadre, Bondrea senior a început liceul în 1944, la 16 ani, în sistem fără frecvenţă. Nu se spune când l-a absolvit. În 1946, la 18 ani, s-a înscris în Partidul Muncitoresc din România (cum se numea atunci PCR). De aici, viaţa sa a luat o turnură spectaculoasă, graţie partidului ce avea să conducă România 50 de ani.

După numai un an de liceu, ajunge învăţător suplinitor şi apoi directorul căminului cultural din comuna natală - Mateieşti, judeţul Vâlcea. Despre acest interval din viaţa sa, dosarul de cadre spune lapidar că i‑au fost încredinţate „diferite sarcini de răspundere şi a participat la acţiunile întreprinse de partid în comună“.

Ce însemnau aceste acţiuni  aflăm din documentele publicate în Raportul final al Comisiei prezidenţiale pentru analiza dictaturii comuniste din România. Învăţătorii membri de partid erau folosiţi în scopuri propagandistice, inclusiv pentru a-i convinge pe ţărani să intre în cooperativele agricole, şi aveau menirea „de a duce în popor cuvântul Partidului“, după cum spunea Gheorghe Gheorghiu-Dej.

Bondrea mai urmează un curs de trei luni la şcoala de partid de pe lângă Comitetul Regional PCR Vâlcea, ceea ce îl propulsează în poziţia de redactor la ziarul „Secera şi ciocanul“, editat de Comitetul Regional PCR Piteşti. Se întâmpla în perioada când comuniştii cereau în ziare executarea intelectualilor, a moşierilor şi a burghezilor.

Agitator la Piteşti

În 1953, Bondrea senior frecventează timp de şase luni cursul de lectori organizat de Şcoala de ştiinţe sociale „A. A. Jdanov“, botezată după numele fondatorului propagandei sovietice.

Printre profesori se numărau Leonte Răutu şi Iosif Chişinevschi, autorii procesului de epurare a culturii autohtone şi de stalinizare a acesteia. După asta, Bondrea este promovat la Secţia de propagandă  şi agitaţie a Comitetului regional PCR Piteşti.

„Ştefan Gheorghiu“ la fără frecvenţă

image

Într-un raport din 1987, ministrul Educaţiei Ion Teoreanu îl apreciază pe Bondrea pentru c-a dezbătut opera lui Ceauşescu



Cele mai consistente studii din CV-ul lui Bondrea senior sunt cele de la Şcoala politică „Ştefan Gheorghiu“, urmată tot la fără frecvenţă, înainte de 1960. Bondrea dă nişte diferenţe şi-şi echivalează astfel patalamaua de la „Fane Gheorghiu“, cum fusese poreclită şcoala, cu o diplomă de studii universitare. Acest lucru a fost practicat de mulţi comunişti, înainte şi chiar după Revoluţie, ceea ce a dus la o inflaţie de sociologi  făcuţi „pe puncte“.

Din păcate, aceste diplome nu pot fi anulate, spune Mircea Miclea, fost ministru al Educaţiei, ele fiind imorale, dar nu şi ilegale. Studenţii de la Universitatea Bucureşti au încercat în 1990 oprirea diplomelor de la „Ştefan Gheorghiu“.

„Era un climat tulbure, iar cei de la «Ştefan Gheorghiu aveau puterea de a influenţa statul. Şi acum au această putere. De aceea, guvernanţii au dat atunci o ordonanţă prin care au permis echivalarea studiilor şi pentru ultimii cursanţi de la acea şcoală politică“, spune fostul ministru.

Din 1960, spune dosarul, Bondrea face patru ani de aspirantură la aceeaşi Şcoală politică „Ştefan Gheorghiu“, un fel de masterat de azi. La final, Bondrea obţine titlul de „candidat în ştiinţe“, prima treaptă a doctoratului, pe sistemul sovietic.

Doctorat la „Ştefan Gheorghiu“

După aceste ultime diplome, Bondrea face un salt spectaculos până în imediata apropiere a puterii - Secţia de propagandă şi agitaţie a Comitetului Central (CC) al PCR. Acolo se spune că s-ar fi apropiat de Elena Ceauşescu, cea numită „Cabinetul 2“.

În 1968, Bondrea se întoarce în Argeş pentru câteva luni, în calitate de secretar de PCR al municipiului Piteşti. Revine la Bucureşti, iar în 1969 îşi începe cariera la Ministerul Învăţământului, instituţie în care va atinge apogeul carierei sale de activist comunist şi din care a blocat carierele multor disidenţi.

 „Meritul pentru Învăţământ“

Activitatea în educaţie a lui Aurelian Bondrea senior a fost apreciată nu numai înainte de 1990, ci şi după. Dovadă stau numeroasele medalii primite de la Nicolae Ceauşescu şi Ion Iliescu. Ultima dintre ele este datată 10 decembrie 2004, cu doar câteva zile înainte ca Iliescu să părăsească pentru totdeauna Cotroceniul.

Prin Decretul 1097, Iliescu îi oferă lui Aurelian Gh. Bondrea, rector la Universitatea „Spiru Haret“, Ordinul „Meritul pentru Învăţământ“ în grad de Mare Ofiţer. Bondrea este recompensat astfel pentru „abnegaţia şi devotamentul puse în slujba învăţământului românesc“.

Cu un an de zile înainte, în iulie 2003, Iliescu primise titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii „Spiru Haret“.

Dosarul lui Aurelian Gh. Bondrea, aflat în Fondul „Cadre CC al PCR“

image

Bondrea Aurelian din 1944 a urmat cursurile fără frecvenţă ale liceului teoretic din Rm. Vîlcea şi a muncit alături de părinţi la cîmp. Începînd din anul următor a funcţionat cu întreruperi ca învăţător suplinitor în comuna natală. După 23 august 1944 a activat în U.T.C., iar în 1946 a devenit membru de partid, fiindu-i încredinţate ulterior diferite sarcini de răspundere şi participînd la acţiunile întreprinse de partid în comună.

Din 1949 a îndeplinit timp de un an funcţia de director al căminului cultural, obţinînd rezultate bune. Apoi a fost promovat instructor al Comitetului raional PCR Bălceşti – Vîlcea. În 1951 a urmat trei luni un curs de partid de pe lîngă Comitetul regional al PCR Vîlcea. În continuare, timp de doi ani a fost redactor la ziarul „Secera şi ciocanul“ editat de Comitetul regional PCR Piteşti.

În 1953 a urmat cursul de lectori de pe lîngă Şcoala de ştiinţe sociale „A.A. Jdanov“ obţinînd calificative foarte bune. După absolvire a lucrat pînă în 1960 ca activist la Secţia de propagandă şi agitaţie a Comitetului regional de partid Piteşti. În munca de activist de partid a dovedit pricepere, putere de muncă, o bună pregătire politică şi ideologică. În această perioadă a urmat cursurile fără frecvenţă al Şcolii superioare de partid „Ştefan Gheorghiu“, iar în urma unor examene de diferenţă a obţinut diploma de profesor de filozofie.

Din 1960 a urmat patru ani aspirantura la Şcoala superioară de partid „Ştefan Gheorghiu“, obţinînd titlul de candidat în ştiinţe. În acest timp a fost organizator de grupă de partid şi membru în biroul organizaţiei de bază, îndeplinindu-şi sarcinile în bune condiţiuni. A fot repartizat la Secţia de Propagandă şi Agitaţie a CC al PCR unde a lucrat trei ani. A fost apreciat pentru conştiinciozitate în muncă, preocuparea pentru continua îmbogăţire a cunoştinţelor politico-ideologice, seriozitate şi modestie.

În 1968, cu prilejul adoptării noii structuri administrativ-teritoriale a ţării, a fost ales secretar al Comitetului municipal de partid Piteşti; la sfîrşitul aceluiaşi an a revenit în Bucureşti, ocupînd prin concurs postul de lector la catedra de sociologie a Universităţii. În perioada 1964 – 1968 a fost membru al Consiliului ştiinţific al Facultăţii de filozofie de la Academia „Ştefan Gheorghiu“. În 1969 a fost numit director general adjunct la Direcţia generală a învăţămîntului universitar din Ministerul Învăţămîntului. În 1970 a efectuat o specializare de opt luni în Franţa. Cu prilejul reorganizării Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului în 1972 a fost numit director general adjunct la Direcţia generală a personalului, iar din 1973 este şef serviciu în Direcţia învăţămîntului superior şi cercetării ştiinţifice.

În cadrul activităţii didactice a elaborat şi predat cursul de sociologia culturii de masă, iar ca activist de partid şi lector al CC al PCR a pregătit şi expus numeorase lecţii şi conferinţe şi a colaborat la întocmirea programelor analitice ale învăţămîntului de partid, a realizat pentru publicare lucrarea „Sociodinamica culturii şi a comunicaţiilor de masă în R.S. România“.

A îndeplinit diferite sarcini în organizaţia de partid ca: organizator de grupă, membru al biroului organizaţiei de bază, membru al comitetului de partid pe minister.

Secţia Cadre a CC al PCR consideră că este corespunzător în funcţia actuală.

Istoria PCUS, cursul principal

Şcolile de partid formau în acei ani crunţi ai represiunii comuniste „instrumente ale luptei de clasă“. Istoricul Mihai Burcea, de la Institutul de Investigaţii a Crimelor Comunismului, explică: „Tot ce se învăţa acolo era «otravă». Se studiau, la un nivel şi într-un limbaj primitiv, mecanismele de propagandă şi manipulare. În general, nu se făceau decât cursuri de istorie a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi de propagandă“.

Aflăm cu exactitate ce se „studia“ la aceste şcoli, din hotărârea din 1 septembrie 1954 a CC al PMR. De exemplu, la Şcoala Superioară de Partid „Ştefan Gheorghiu“, cea urmată şi de Bondrea senior, „studenţii“ de la fără frecvenţă aveau obligaţia de a pregăti patru lucrări scrise la următoarele materii: „istoria PCUS, materialismul dialectic şi materialismul istoric, economia politică, construcţia de partid“. Desigur, se mai studia şi limba rusă.

Culmea ironiei, liderii comunişti îşi exprimă, în preambulul documentului,  îngrijorarea privind calitatea sistemului: „Se constată o goană după cât mai multe şcoli şi cursuri, în dauna calităţii pregătirii cadrelor“.

Pe urmele tatălui

image

Bondrea jr apare în revista Universităţii „Spiru Haret“ drept profesor universitar doctor



Aurelian Gh. Bondrea nu este singurul activist din familie şi nici singurul care a trecut pe la „Ştefan Gheorghiu“. Doi dintre fraţii lui Bondrea senior au fost şi ei activişti, unul fiind cercetător la Institutul de istorie al PCR, institut ce cosmetiza trecutul soţilor Ceauşescu.

Apetenţa pentru „Ştefan Gheorghiu“ s-a transmis şi fiului, Aurelian A. Bondrea, care în anul 1986 a primit binecuvântarea de a deveni cadru didactic la această importantă şcoală de partid.

A predat economia politică

image

Dosarul lui Bondrea jr. are doar două file şi cuprinde nota prin care este propus lector la „Ştefan Gheorghiu”



Potrivit documentului aflat la dosarul de cadre al juniorului, Biroul personal al Academiei „Ştefan Gheorghiu“ propunea în 1986 ca tânărul să „ocupe un post de cadru didactic la Catedra «Relaţii economice internaţionale şi circulaţia mărfurilor»“, unde a predat câteva module de economie politică mondială.

Aurelian A. Bondrea confirmă că din anul 1986, imediat după ce a obţinut doctoratul, a fost primit lector la „Ştefan Gheorghiu“. A lucrat acolo până când instituţia a dispărut, în decembrie 1989. „Cine voia să înveţe carte o putea face foarte bine la «Ştefan Gheorghiu»“, declară Aurelian A. Bondrea. Nu ştie să spună însă ce calitate avea această şcoală atunci când tatăl său i-a urmat cursurile.

image

Despre faptul că Ministerul Educaţiei nu-i recunoaşte titlul de profesor obţinut la „Spiru Haret“, Bondrea junior susţine că este doar o luptă surdă purtată din cine ştie ce interese de către minister.

Aurelian Bondrea este convins că merită titlul de profesor: „Am obţinut titlul într-o comisie formată din trei profesori independenţi de la Academia de Studii Economice (ASE) şi doar doi de la «Spiru Haret», în urmă cu vreo patru ani. Nu ştiu de ce ministerul mi-a returnat dosarul de mai multe ori, refuzând să-mi acorde titlul şi fără să-mi dea vreo explicaţie“, spune Bondrea junior.

Dă click şi vezi dosarul de cadre al lui Aurelian Gh. Bondrea (rectorul Universităţii „Spiru Haret”), la care se află ataşat şi dosarul soţiei sale, Elena Bondrea:


Dă click şi vezi  Dosarul de cadre al lui Aurelian A. Bondrea, prorector la Universitatea „Spiru Haret”:

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite