Atmosferă tensionată într-o sucursală din România a celei mai mari bănci maghiare, vizată de un dosar DIICOT: „În fiecare zi vine câte o bombă”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Arhivă
FOTO Arhivă

Curtea de Apel Bucureşti a prelungit pe 27 mai măsura arestului la domiciliu luată faţă de #####, om de afaceri anchetat de DIICOT pentru devalizarea conturilor offshore-ului Paxum inc din Belize de la OTP Bank din România, relatează NewsOnline.com. Potrivit stenogramelor atmosfera din interiorul unităţii bancare era una tensionată, din cauza lucrurilor care se întâmplau acolo.

„Respinge, ca nefondate, cererile formulate de inculpata ##### de înlocuire a măsurii arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar şi respectiv de înlăturare a obligaţiei impusă acesteia, prin încheierea nr. 302/CO-DL/12.05.2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosar nr. 3207/2/2022, de a nu lua legătura, pe durata măsurii arestului la domiciliu, cu numiţii Ladin Corneliu şi Ladin Laurenţiu, coinculpaţi în dosarul de urmărire penală nr. 598/D/P/2022 al PÎCCJ – DIICOT”, se arată în minuta deciziei Curţii de Apel Bucureşti.

În încheierea Curţii de Apel din 18 mai,o stenogramă dă mai multe detalii despre ce se întâmpla în interior, potrivit sursei citate: „În acest sens, funcţionarii OTP Bank au acordat eficienţă economică şi juridică unor documente contradictorii, cum ar fi contractul de mandat cu titlu oneros din 10.10.2015 în condiţiile în care ##### ##### le-a pus la dispoziţie procuri apostilate datate ulterior (2017, 2019, unele false, altele autentice dar nevalabile, ca urmare a depăşirii perioadei de valabilitate) în care se arăta că mandatul este gratuit, acesta fiind numai un exemplu de situaţie în care aveau obligaţia de a refuza plăţile, aşa cum LIBRA BANK a procedat într-o situaţie identică, context în care a solicitat în conformitate cu dispoziţiile Legii şi Regulamentului BNR nr 2/2019 furnizarea de documente justificative/informaţii suplimentare, în baza cărora au refuzat plata, deşi nu avea ”tabloul” complet al multiplelor tranzacţii ordonate de ##### ##### într-o perioadă scurtă de timp”, se arată în încheierea Curţii de Apel Bucureşti din 18 mai, obţinută de NewsOnline.ro

În încheierea Curţii de Apel Bucureşti este expusă o stenogramă a unei discuţii din interiorul OTP Bank purtată pe subiectul plăţilor din contul Paxum către ##### şi acoliţii ei. Discuţia relevă pe deplin atmosfera apăsătoare din rândul funcţionarilor bancari precum şi problemele din interiorul băncii.

„####### ##### (anonimizat): Deci nu mai pot! Sunt nu că stresată, deci nu ştiu am impresia că nu se mai termină şi în fiecare zi vine câte o bombă d-asta, ca să nu mai zic cât de departe (neinteligibil) şi câte discuţii am avut cu toţi. Deci numai, simt că n-o mai scot la capăt, adică nu mai zic că am şi alte multe că…uri dar asta efectiv ne seacă de energie! Adică ştii care este ciudat? Atunci n-au făcut nimic când în sensul n-au luat toate documentele, n-au verificat, deşi eu n-am făcut nimic, absolut nimic până când n-au lucrat ##### departamentele şi acuma ei se spală pe mâini şi dă către noi gen.

(…) ####### #####: Da ştii care este ce e este şi mai ciudat la mine? Da, am înţeles! LA mine pe lângă faptul că au plecat la Monitorizări şi de la Monitorizări au trim chiar ăă au făcut din astea la Spălarea Banilor, ăia de la Spălarea Banilor au dat ok, s-a întors la Monitorizări, Monitorizările ne-au dat ok să facem plata şi acuma noi suntem răspunzători dacă-ţi vine să crezi?! Deci la noi ca la noi la nimeni, jur! Io nu, deja efectiv îmi vine să vomit”, arată stenograma. 

O anchetă recentă a DIICOT ridică semne de întrebare cu privire la activitatea unor angajati ai unei banci care funcţionează în România, dar şi în ceea ce priveşte modul în care îşi fac treaba instituţiile statului cu atribuţii în domeniul supravegherii bancare. Procurorii susţin că o grupare ar fi reuşit să transfere şi să scoată 70 de milioane de lei, în două luni, în condiţiile în care retragerile cash sunt atent monitorizate.

Nereguli majore, ignorate sau nevăzute

Potrivit unor surse din sistemul bancar, suma de 70,000,000 lei scoasă cash este enormă, în condiţiile în care ar însemna că zilnic, timp de 35 de zile, au fost operaţiuni de 2 milioane de lei (aproximativ 450,000 USD). Astfel, este greu de crezut ca cineva nu s-ar fi putut sesiza, în cazul unor tranzacţii „complet neobişnuite”, în condiţiile în care media zilnica a operaţiunilor cu cash ar fi undeva la maximum 10.000 USD, explică sursele citate.

De asemenea, surse judiciare arată cu degetul şi spre neglijenţa instituţiilor statului, în speţă lipsa de reacţie a structurii care ar fi trebuit să sesizeze ce se întâmplă. Mai precis, Direcţia de supraveghere din BNR, în prezent condusă de Adrian Cosmescu, structură care în alte cazuri a reacţionat mai rapid.

Relaţii mai vechi între firmă şi bancă

Iar dovadă stă trecutul recent, când aceeaşi firmă a fost în atenţia OTP şi a BNR. Mai precis, în perioada 2014-2015 a existat o sesizare făcută de OTP şi de BNR în urma căreia s-a pus „sechestru pe conturile unei firme aparent obişnuite, dar care făcea parte dintr-un grup mai mare de firme care avea legătură cu o spălare consistentă de bani făcută de ruşi”, potrivit HotNews.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite