Goana după locuri în cămine. Camerele de la stat, deşi scumpe, ajung tot pentru un student din doi

Goana după locuri în cămine. Camerele de la stat, deşi scumpe, ajung tot pentru un student din doi

Studenţii stau la coadă pentru a prinde un loc de cazare în căminele facultăţilor FOTO Adevărul

Un nou an universitar începe pe 1 octombrie, iar problema locurilor în cămine a rămas aproape neschimbată. Oferta din căminele studenţeşti ale universităţilor de stat din Capitală acoperă numai jumătate din cerere.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cei care nu vor să stea în cămin sau nu prind un loc pot sta cu chirie, care poate să-i coste de la 100 de euro lunar până la 200 de euro, în funcţie de locuinţă şi de zonă, susţin specialiştii în imobiliare. 
 
Şi în ţară situaţia este asemănătoare. Ba mai mult, există universităţi unde concurenţa este de patru studenţi pe un loc în cămin.
 
Departajarea pentru locurile în cămin se face după media de admitere, dar cazurile sociale şi studenţii străini au prioritate, fiindcă statul român este obligat să le asigure cazare. 
 
„Taxa de cămin se calculează făcând diferenţa dintre cheltuielile de întreţinere şi subvenţia de la stat, care este, în medie, de 94 de lei pe lună. Universităţile stabilesc taxele singure şi unele dintre ele chiar fac profit, deşi nu este legal“, a explicat Mihai Dragoş, preşedintele Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), care a atras atenţia că taxele de cămin au fost majorate în peste 10 universităţi din ţară, iar locurile sunt încă insuficiente.
 
De exemplu, în Capitală, la Universitatea din Bucureşti (UB), numărul de cereri depuse anul trecut a fost de aproximativ 10.500 pentru 5.000 de locuri disponibile în cele 10 cămine ale universităţii, situaţie care se va repeta şi anul acesta, susţin reprezentanţii UB.  
Universităţile stabilesc taxele de cămin singure şi unele dintre ele chiar fac profit, deşi nu este legal.
 
Mihai Dragoş, preşedintele ANOSR
Complexul Grozăveşti este cel mai mare (peste 2.000 de locuri), însă Căminul A1, tot din Grozăveşti, terminat în 2009, este cel mai modern, cu camere cu trei paturi plus mobilier şi grup sanitar propriu. Iar taxele lunare variază între 115 - 130 de lei. Universitatea din Bucureşti va mai deschide un nou cămin în Panduri, destinat doctoranzilor, masteranzilor şi tinerilor cercetători de la Facultatea de Sociologie.
 
Politehniştii, cei mai norocoşi
 
La polul opus se află studenţii de la Universitatea Politehnică din Bucureşti (UPB). Situaţia înscrierilor nu s-a finalizat încă, însă datele de anul trecut arată că universitatea poate onora peste 90% din cererile de cazare ale studenţilor. Campusul UPB este cel mai mare de altfel şi oferă aproximativ 13.000 de locuri de cazare, repartizate în două complexuri: Regie (cu 28 de cămine studenţeşti) şi Leu, ambele cu câte o cantină.  
 
 
Toate căminele au fost modernizate de curând şi dispun de interfoane şi camere video la uşile de acces, au internet şi camere de lectură, iar numărul de locuri de cazare este repartizat proporţional cu numărul de studenţi ai fiecărei facultăţi. Taxa de cămin la UPB variază între 100-150 de lei, dar creşte în perioada de iarnă, odată cu cheltuielile de încălzire.
 
Academia de Ştiinţe Economice din Bucureşti (ASE) se poate lăuda şi ea cu o situaţie mai bună. Anul acesta, pentru cele peste 4.300 de locuri alocate s-au depus în jur de 5.500 de cereri, 78% dintre acestea fiind soluţionate. ASE are 12 cămine studenţeşti, cu aproape 5.000 de locuri în total, cele mai multe (780) fiind distribuite căminului Moxa Nou, care beneficiază de un cabinet stomatologic şi o cantină studenţească. 
 
Majoritatea căminelor beneficiază de o sală de lectură sau chiar de o sală de sport (Agronomie C2). În cameră pot sta 3-5 studenţi, iar taxa de cămin variază între 80 - 125 de lei de persoană, în funcţie de condiţii. 
 
Chiria, soluţia pentru studenţii fără cămin
 
În schimb, şi la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) concurenţa e de doi studenţi pe un loc în cămin. În total, SNSPA are în cele trei cămine (două în Complexul Băneasa şi unul în cel de la Cernica, nou înfiinţat) în jur de 550 de locuri. Un student plăteşte, în medie, 100 de lei pentru un loc în cămin, iar studenţii de la buget beneficiază de subvenţii de la stat, care pot acoperi în totalitate costul cazării. Camerele dispun de mobilier, acces la internet, maşini de spălat sau sală de lectură, toalete la comun, dar şi grup sanitar propriu în unele cazuri. 
 
„În fiecare an, numărul de studenţi care aplică la un loc în cămin este aproximativ dublu faţă de numărul de locuri. Însă din cei 1.000 de studenţi care depun cerere, doar 600 chiar au nevoie, restul având aranjamente pregătite, cum ar fi o chirie la comun, dar preferă să aplice oricum şi pentru un loc la cămin“, au explicat reprezentanţii universităţii.
 
Nu mai e ce era în anii anteriori pe piaţa imobiliară când începea anul universitar. Nu mai cresc preţurile, studenţii nu se mai grăbesc foarte tare să închirieze ceva.
 
Dragoş Vâlceanu, preşedintele Asociaţiei Brokerilor Imobiliari 
 
De altfel, chiria a ajuns să fie în ultimii ani soluţia pentru mulţi studenţi veniţi din provincie. Totuşi, deschiderea noului an universitar nu mai creează aceleaşi valuri pe piaţa imobiliară ca în urmă cu câţiva ani: studenţii nu se mai grăbesc să închirieze ceva în două zile, spune Dragoş Vâlceanu, preşedintele Asociaţiei Brokerilor Imobiliari. 
 
„Studenţii au învăţat şi câteva strategii, se aşteaptă să scadă preţul la chirii după ce încep cursurile, aşa că stau la prieteni două-trei săptămâni şi apoi închiriază. La jumătatea lui octombrie, multe apartamente rămân goale şi preţurile se ajustează simţitor. Alţii închiriază ceva foarte ieftin, în Rahova de exemplu, şi după două luni se mută unde le place şi la preţuri mai mici“, a explicat brokerul.
 
Chirie de 100 de euro în gaşcă
 
Dragoş Vâlceanu, preşedintele Asociaţiei Brokerilor Imobiliari spune că cea mai bună variantă pentru studenţii din Capitală este să închirieze o locuinţă în zona Dristor, pentru că au acces facil oriunde, iar blocurile sunt relativ noi. 
 
O garsonieră aici se poate închiria cu 220-250 de euro, iar un apartament de două camere, cel mai căutat de altfel de studenţi, cu aproape 350 de euro. Însă, brokerul spune că cel mai ieftin ar fi să închirieze apartamente de trei sau patru camere, în zone precum Pantelimon, Colentina, Berceni, Militari sau Rahova, pentru că ar da în jur de 100-150 de euro de persoană, iar cheltuielile de întreţinere ar fi mai mici.  
 
Concurenţă mare şi în căminele din ţară
 
La Cluj, cea mai mare universitate din Ardeal, Universitatea „Babes-Bolyai“, are în total 16 cămine, unde se pot caza peste 5.200 de studenţi şi 300 de doctoranzi, mult sub cererea existentă. Astfel, anul trecut au fost depuse aproape 8.800 de cereri pe acelaşi număr de locuri oferite. Taxele de cămin variază între 100-170 de lei lunar. 
 
La Iaşi, situaţia diferă în funcţie de universitate. La cea mai importantă universitate, „Al. I. Cuza“, problemele cu cazarea sunt la fel de mari ca în anii trecuţi, cu 6.100 de locuri şi 26.000 de studenţi înscrişi. Tarifele de cazare în cele cinci campusuri, „Titu Maiorescu“, „Codrescu“, „Târguşor“, „Akademos“ şi „Gaudeamus”, variază între 120 şi 500 de lei lunar de persoană. 
 
O situaţie delicată la capitolul cazări o are şi Universitatea de Medicina şi Farmacie „Gr. T. Popa“, unde există o cerere de patru ori mai mare pentru cele peste 1.600 de locuri disponibile în şase cămine proprii, iar tarifele variază între 140 şi 350 de lei, o situaţie similară fiind şi la Universitatea de Agronomie. 
 
În schimb, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ reuşeşte să-şi acopere, ca în fiecare an, 95% din necesităţile de cazare, cu cele aproape 8.000 de locuri disponibile în Campusul „Tudor Vladimirescu“. Toate cele 21 de cămine au fost sau sunt în proces de modernizare sau izolare termică, iar tarifele pentru studenţii universităţii variază între 180 şi 280 de lei/lunar.
 
În Timişoara, studenţii Universităţii de Vest au la dispoziţie puţin peste 3.000 de locuri de cazare în cele 10 cămine, raportate însă la 20.000 de studenţi. Anul trecut, au fost peste 6.000 de cereri de cazare în cămin, preţul lunar pentru un loc fiind cuprins între 65 şi 150 de lei. Însă condiţiile sunt decente, după ce, în urmă cu doi ani, conducerea instituţiei a investit peste 100.000 de euro în renovarea tuturor spaţiilor de cazare: geamuri termopan până la internet wireless, cablu TV sau maşină de spălat. 
 
(Remus Florescu, Cezar Pădurariu, Vali Silaghi)

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările