Unica mănăstire din România care are trei altare. Povestea zbuciumată a bisericii din Câmpia Vlăsiei VIDEO

Unica mănăstire din România care are trei altare. Povestea zbuciumată a bisericii din Câmpia Vlăsiei VIDEO

O frumoasă mănăstire de maici se află la Ciorogârla, în apropierea Capitalei FOTO manastirea-sarmucasesti-ciorogârla.ro

La nici 20 kilometri de Bucureşti se află singura mănăstire din ţară care are trei altare şi unica din România unde măicuţele fac mobilă. Lăcaşul de cult a fost ctitorit de boierii Samurcaşi la 1800, în satul ilfovean Ciorogârla.

Ştiri pe aceeaşi temă

Vornicul Constantin Samurcaş era însurat cu Zinca, o strănepoată a domnitorului Constantin Brâncoveanu. Mănăstirea Samurcăşeşti a fost înfiinţată în iunie 1808, de vornicul Constantin Samurcaş, care a zidit-o pe moşia sa din satul Ciorogârla, cu puţin timp înainte de a trece la Domnul. Locul, de o frumuseţe aparte, aflat în Câmpia Vlăsiei, este brăzdat de râurile Ciorogârla, Sabar şi de canalul Argeş – Bucureşti.
 
Conform legendei, se spune că la originea înălţării sfântului lăcaş se află un cioban care păştea oile în aceste locuri şi care într-o noapte a visat că în timp ce stătea rezemat în ciomag şi cânta la fluier, a văzut în mijlocul poienii o oaie cu lâna albă ca zăpada, cu trei coarne în loc de două, un vis care avea să se repete de mai multe ori în acea noapte.
 
Dis de dimineaţă, cum s-a trezit, ciobanul îi povesteşte visul său boierului Constantin Samurcaş, proprietarul terenului respectiv, care neştiind cum să interpreteze visul ciobanului cere ajutorul duhovnicului său, arhimandritul Timotei, stareţul de atunci al Mănăstirii Cernica. 
 
Acesta interpretează visul ciobanului ca fiind un semn de la Dumnezeu, prin care îi transmite mesajul de a ridica o biserică în acea poiană în care erau păscute oile, iar cele trei coarne ar fi fost interpretarea cerinţei ca biserica să fie împodobită cu trei altare şi să fie închinată Preasfintei Treimi. După tâlcuirea stareţului, se spune că boierul Samurcaş a început imediat cumpărarea materialelor de construcţie şi zidirea bisericii.
 
Catapeteasma bisericii FOTO manastirea-sarmucasesti-ciorogarla.ro 
 

Istorie zbuciumată: cutremure, incendiu, jaf

 
Conform informaţiilor publicate pe site-ul mănăstirii, se pare că lucrările au început în vara anului 1806, mai exact la 16 august, data primului contract încheiat de vornicul Constantin Samurcaş cu dulgherii Stoian Ghenciul şi Anastasie Gheorghe. Însărcinat cu supravegherea lucrărilor la mănăstire a fost Vasilache Zahariano, biserica a fost sfinţită în iunie 1808, iar lucrările de construcţie la întreg ansamblul au fost încheiate la 17 august 1809. Istoria lăcaşului de cult a fost una zbuciumată: a trecut prin cutremure, printr-un incendiu devastator, iar apoi trupele germane de ocupaţie jefuiesc ce mai rămăsese în urma incendiului – două clopote, cai, boi şi celelalte lucruri de valoare.
 
Mănăstirea, o oază de linişte FOTO manastirea-sarmucasesti-ciorogarla.ro
 
Legea secularizarii averilor mănăstireşti, promulgată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza în decembrie 1863, găseşte mănăstirea în paragină, iar toate donaţiile pe care aceasta le primise, în afară de vatra şi pământul din jurul ei, au fost luate în administraţe de către Ministerul Cultelor şi Instrucţiunilor Publice şi înstrăinate prin vânzare după câţiva ani, fără acordul conducerii mănăstirii, de către Ministerul Finanţelor.
 
Întrucat aşezământul monahal ajunsese io ruină,monahia Fevronia Vlădoianu, stareţa mănăstirii între anii 1866 şi 1894, sprijinită de câteva familii de buni creştini din Bucureşti, începe lucrările de restaurare a bisericii şi a chiliilor.
 
După multe demersuri făcute, monahia Fevronia, văzând că nu are niciun rezultat, îi adresează, la 8 iulie 1869, un memoriu Domnitorului Carol I. Pe acest memoriu, scris cu frumoase cuvinte împletite cu lacrimi fierbinţi, care era poate ultima speranţă, Domnitorul Carol I semnează o rezoluţie în baza căreia Ministerul Cultelor dă mănăstirii suma de 30.000 lei vechi, din care se face reparaţia generală a bisericii, dar nu şi pictura.
 
Mănăstirea a fost ctitorită în 1808 FOTO manastirea-sarmucasesti-ciorogarla.ro
 
Între timp, vine la mănăstire pictorul Nicolae Grigorescu, trimis de Ministerul Cultelor, iîntocmeşte un plan pentru pictură şi cere maicilor 1000 de galbeni pentru executarea ei. Sumă era mult prea mare, aşa că în cele din urmă, cu bani donaţi de credincioşi se pictează biserica de către pictorul Gh. Tăttarescu, care cere pentru executarea ei 500 de galbeni.
 

Restaurată din nou în 1920

 
În perioada stăreţiei monahiei Agatia Cristescu (1913 – 1928), este restaurată din nou biserica – în anul 1920, se reconstruiesc chiliile şi se refac clopotele mănăstirii – în anul 1925.
 
Însă la 10 noiembrie 1940, o nouă încercare se abate asupra mănăstirii, cutremurul catastrofal de atunci distrugând din nou biserica şi chiliile.
 
A urmat perioada în care stareţă a fost monahia Magdalena Comănescu (1940-1944, 1947-1952), o altă fiică a Domnului înzestrată cu multă tenacitate, care a început lupta cu autorităţile şi apelul către credincioşi pentru reclădirea acestui loc sfânt.
 
Mănăstirea rezistă de peste două secole FOTO manastirea-sarmucasesti-ciorogarla.ro
 
În anul 1941 ruinele bisericii sunt demolate şi s-a început reconstrucţia, după proiectul arhitectului Ion Cernescu, total diferit faţă de biserica veche, însă care a păstrat ideea constructivă a celor trei sfinte altare – altarul central al bisericii a rămas închinat Preasfintei Treimi, la fel şi cel din dreapta închinat Adormirii Maicii Domnului, iar altarul din stânga, care până atunci purta hramul Naşterea Maicii Domnului, a fost închinat Sfintei Cuvioasei Parascheva.
 
Începând din anul 2000, mănăstirea trece din nou printr-un amplu proces de restaurare, consolidare şi înfrumuseţare. Între anii 2002 şi 2004, s-a construit o clădire nouă pentru atelierul de tâmplărie, s-a introdus în reţeaua de gaze naturale, s-a făcut încălzire centrală la cele două biserici, cât şi la alte clădiri ale mănăstirii. De asemenea, s-a înlocuit livada cu plantaţii tinere şi s-a reamenajat parcul de la intrarea în mănăstire.
 

Vă recomandăm să citiţi şi:

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările