Recensământul din Republica Moldova: Fără recenzori şi cu chestionare gata completate
0
Recensământul populaţiei şi al locuinţelor e pe cale să fie compromis din cauza operatorilor de interviuri prost pregătiţi, care-şi abandonează jobul fiindcă n-au contracte, dar şi din cauza abuzurilor recenzorilor în a sugera răspunsuri la capitolul etnie şi limba vorbită.
Din ce în ce mai mulţi recenzori îşi abandonează activitatea fiindcă nu au contracte încheiate cu Biroul Naţional de Statistică. Numai ieri, de la Şcoala generală numărul 7 din sectorul Centru al Chişinăului, unde îşi are sediu circumscripţia de recensământ numărul 34, trei dintre operatorii de interviuri au renunţat la geanta cu formularele de recensământ.
„Nimeni nu mi-a spus dacă voi fi plătită“
„Am renunţat pentru că, de săptămâna viitoare, intru în sesiune şi am nevoie de timp să mă pregătesc. M-am înscris ca recenzor de miercurea trecută, fiindcă m-au îndemnat colegii. Nimeni nu mi-a spus, însă, dacă voi fi plătită. Nu am avut contract şi nici nu mi s-a spus când l-aş putea primi“, a declarat Ecaterina Ţugulea, studentă la Universitatea de Stat din Moldova.
„Am început de miercuri să lucrez ca recenzor. De-atunci am avut mai multe sesiuni de pregătire pentru activitatea cu teren, însă n-am semnat niciun contract. Trebuie să merg pe la 100 de adrese, dar nu cred că am să reuşesc până pe data de 25, când se încheie colectarea datelor. E dificil fiindcă mergând din uşă în uşă am dat peste oameni în stare de ebrietate sau agresivi, cu care n-am putut vorbi“, a mărturisit şi o altă recenzoare din sectorul Centru, care a specificat că personalul de la circumscripţia de care aparţine i-a solicitat doar o copie după buletinul de identitate, fără să-i spună pentru ce-i necesar documentul.
Pleacă fiindcă n-au contracte
Potrivit Veronicăi Frunză, şefă de circumscripţie în sectorul Centru, niciunul dintre recenzorii subordonaţi nu au contracte. „Oamenii pleacă fiindcă nu sunt siguri dacă vor fi plătiţi sau nu. Doar noi, şefii de circumscripţie, am semnat contracte cu Biroul Naţional de Statistică. În rest, recenzorii şi instructorii lucrează fără forme legale“, recunoaşte aceasta.
Contactată de reporterii „Adevărul“, responsabila pentru sectorul Centru a Direcţiei generale pentru statistică a municipiului Chişinău, Elena Ursu, a evitat să spună care-i situaţia contractelor din teritoriul pe care-l conduce. „Am aproape 300 de recenzori. Cei care au venit mai târziu nu au contracte încă. De asta se ocupă secţia de Resurse Umane al Biroul Naţional de Statistică. Nu vreau să fac public câţi recenzori au plecat, fiindcă nu ştiu numărul lor exact“, s-a scuzat Elena Ursu.
340 de recenzori şi-au depus genţile
Directorul Biroului Naţional de Statistică, Lucia Spoială, a declarat ieri că aproximativ 340 de recenzori din toată ţara şi-au depus genţile cu formulare, invocând ba că sunt agresaţi, ba că au foarte mult de lucru şi că n-o să reuşească să facă toate interviurile. „Majoritatea celor care au plecat sunt din municipii. E vorba despre 3% din cei 11.300 de recenzori. Oamenii fie s-au plâns că au fost agresaţi de către respondenţi, fie n-au mai participat la colectarea de date pentru recensământ. Avem o rezervă de vreo 10% din numărul de recenzori cu care vom rezolva această situaţie“, a dat asigurări Spoială.
Erori de organizare şi „lupta“ cu românii
Reprezentantul Mişcării Civice „Tinerii Moldovei“, Anatol Ursu, organizaţie ce monitorizează desfăşurarea recensământului, a spus că voluntarii organizaţiei pe care-o conduce au primit aproape 200 de sesizări din toată ţara. Cele mai frecvente sunt legate de completarea formularelor cu creionul, sugerarea de către recenzori a unor răspunsuri, precum şi activitatea unor partide politice de influenţare a răspunsurilor înscrise de către operatorii de interviuri în chestionare. „Am fost informat că, într-un sat din Donduşeni, activiştii socialiştilor promovează moldovenismul din poartă în poartă, iar din urma lor vin recenzorii să colecteze datele. Un avocat din Căuşeni, care a mers la Primărie, să-şi completeze formularul, a descoperit că răspunsurile erau deja înscrise din numele lui“, a susţinut Anatol Ursu.
Într-un sat din raionul Hânceşti, membrii Partidului Democrat, aflat la guvernare, le spun oamenilor să nu se declare români, chiar dacă au şi paşapoarte româneşti, deoarece atunci când le vor expira actele moldoveneşti „nu-şi vor putea prelungi cetăţenia moldovenească“.
Rezultate subiective
Potrivit sociologului Ion Jigău, responsabilii Biroul Naţional de Statistică au greşit atunci când au angajat mii de recenzori în baza unor cerinţe profesionale minime. „Nereguli au fost şi în 2004, sunt şi acum, fiindcă Biroul Naţional de Statistică a angajat vreo 11.000 de oameni fără experinţă în domeniu. Printre ei sunt şi indivizi care nu ştiu să lucreze cu actele sau care nu sunt corecţi până la capăt“, a spus directorul CBS-AXA.
În ceea ce priveşte agitaţia politică, sociologul susţine că aceasta nu trebuie să fie admisă. „Faptul că socialiştii merg înaintea recenzorilor e şi vina partidelor, că nu ştiu să se mobilizeze şi să contracareze astfel de acţiuni. În principiu un recensământ trebuie să fie nepolitizat, pentru că altfel apar în rezultatele finale lucruri diferite faţă de situaţia reală la moment“, a adăugat
Ion Jigău.
Refuzaţi la Bălţi
Şeful Direcţiei Statistică din Bălţi, Ion Tertea, a susţinut că o parte din recenzorii din oraş au găsit afişe pe uşile de la apartamente, conform cărora, locatarii nu vor să completeze formularele, iar într-o scară de bloc, toţi proprietarii de locuinţe s-au înţeles între ei să nu semneze chestionarele pentru recensământ.
Se încarcă comentariile...
