Încarcerat pentru că se automutila. Detenţia în izolare, o practică ce trebuie eliminată

Încarcerat pentru că se automutila. Detenţia în izolare, o practică ce trebuie eliminată

Un deţinut din Penitenciarul nr. 5 Cahul, care suferă de o tulburare mintală, se automutilează des în semn de protest. Un alt deţinut, din Penitenciarul nr. 11 Bălţi, este agresat, la rândul său, de alţi condamnaţi. Atât în primul caz, cât şi în cel de-al doilea, bărbaţii au fost plasaţi în carceră. Juriştii consideră acest lucru inadmisibil.

Ştiri pe aceeaşi temă

Andrei (nume schimbat), un bărbat în vârstă de 29 de ani, îşi ispăşeşte pedeapsa pentru tâlhărie în Penitenciarul din Cahul. Condamnat la finele anului 2012, el a stat închis o perioadă în Penitenciarul nr. 9 Pruncul, apoi a fost transferat la Cahul. „Dacă sentinţa este definitivă, conducerea are dreptul să transfere deţinutul în orice alt penitenciar. Andrei s-a adresat la noi cu o plângere, precum că ar fi fost maltratat de şeful Penitenciarului nr. 9, iar expertiza demonstrează acest lucru. Totuşi, Procuratura încă nu a pornit un dosar penal. Deţinutul nu este prea sfânt. Înţelegem aceasta şi din lista de sancţiuni care i-au fost aplicate”, spune Vadim Vieru, avocat „Promo-Lex”.
 

Şi-a cusut gura şi continuă să se agreseze

De când îşi ispăşeşte pedeapsa, Andrei a săvârşit mai multe fapte pentru care a fost sancţionat. Aproape jumătate din aceste cazuri sunt autoagresiuni şi automutilări, care continuau uneori zile la rând. Andrei suferă de o afecţiune mintală, numită tulburare organică de personalitate de tip impulsiv, ceea ce ar putea declanşa autoagresiunile. În anul 2012, de exemplu, el şi-a cusut gura, iar în 2013 s-a automutilat de mai multe ori la braţul stâng. 
 

Automutilarea nu este temei pentru încarcerare

Printre faptele, care au stat la baza încarcerării sale, se numără comportamentul agresiv, inclusiv adresarea prin cuvinte necenzurate, în adresa colaboratorilor închisorii, conflicte cu alţi condamnaţi, lipsa de la apel etc. Acestea au fost pedepsite şi cu mustrări, avertismente sau convorbiri individual-educative. „Cel mai dubios caz pedepsit cu carcera este faptul că Andrei s-ar fi automutilat la sfârşitul lunii noiembrie 2014. În situaţia în care tu te automutilezi în semn de protest, nu există temei să fii plasat în carceră. Dacă ai ajuns în această situaţie, atunci sau nu ai altă soluţie pentru a arăta gravitatea problemelor cu care te confrunţi, sau ai nevoie de ajutor”, explică avocatul „Promo-Lex”.
 

Carcera: să existe sau nu

Vadim Vieru precizează că în Codul de executare al Republicii Moldova nu este prevăzut pentru ce fapte poţi fi încarcerat. „Dar nu poate constitui temei pentru a încarcera o persoană care se automutilează. Nu e normal. Eu nu exclud că el este o persoană agresivă. Ar fi corect dacă ar fi plasat singur într-o celulă. Dar asta nu trebuie să fie carcera, ţinând cont că are o tulburare mintală”, a adăugat Vadim Vieru. Tot el spune că şi condiţiile de detenţie în carceră sunt foarte proaste.
 

Bătut şi încarcerat

Mihai (nume schimbat) este cetăţean bulgar, aflat în prezent într-o celulă-carceră din Penitenciarul nr. 11 din Bălţi. El are 24 de ani şi a venit în Republica Moldova în anul 2012, împreună cu mama sa, care dorea să rămână o perioadă la noi în ţară. Mihai a fost arestat în anul 2013 pentru tâlhărie şi atragerea minorilor în activităţi criminale sau determinarea lor la săvârşirea unor fapte imorale. De 18 luni se află în arest, dar încă nu a fost condamnat. „Degrabă vor fi doi ani de zile, deşi termenul maxim de arest preventiv stabilit de legislaţia naţională este de un an”, precizează Dumitru Sliusarenco, avocat „Promo-Lex”. 
 
De pe data de 4 martie, Mihai stă în carceră. „El a fost bătut de colegii săi. Şi, pentru a-l proteja, l-au plasat în carceră. Din spusele mamei, el a mai stat în izolator. După aceasta, a fost schimbat în altă celulă. A fost intentat şi dosar penal pe numele persoanelor care l-au mutilat, încercând să îi frigă picioarele cu nişte instrumente. Acum a fost bătut, din nou, de către colegi. Astfel, Mihai a depus plângere la administraţia penitenciarului. Iar ei l-au plasat, pentru a doua oară, în izolator ca să-l protejeze”, spune avocatul „Promo-Lex”.
 

Măsuri (ne)adecvate

Juristul consideră că, pentru a proteja o persoană, nu trebuie să-l izolat în condiţii mai dure şi mai severe decât persoanele care l-au atacat. „Noi considerăm că este un tratament inuman, de a impune unei persoane restricţii mai severe decât cele pentru care el a fost întemniţat. Chiar şi pentru protecţia lui. Aceste măsuri nu sunt adecvate. E ca şi cum m-aş duce eu să mă plâng, fiind în libertate, că se pregăteşte un atentat asupra mea şi pentru asta eu să fiu plasat în închisoare, unde sunt condiţii ca eu să mor de la sine. E banal”, argumentează Dumitru Sliusarenco.
 
Pe lângă aceasta, atunci când a fost reţinut, Mihai cunoştea doar limba bulgară şi rusa la nivel de comunicare. „De 18 luni el stă cu persoane care comunică în rusă, iar în cadrul şedinţelor nu i se asigură traducere în limba bulgară. Chiar dacă a învăţat limba, conform legislaţiei, instanţele sunt obligate să-i asigure un traducător”, spune avocatul „Promo-Lex”.
 

Încarcerarea nu e cea mai bună soluţie

Medicii psihiatri recunosc că decizia de a încarcera o persoană cu dereglări psihice nu este cea mai bună soluţie. Unicul efect pe care îl poate avea această decizie este frica, dar după aceasta deţinutul se manifestă din nou. Ion Răzlog, medic psihiatru la Secţia Dispensară a Spitalului Clinic de Psihiatrie din Chişinău consideră că, indiferent de acţiuni, administraţia penitenciarului trebuie să găsească soluţii pentru a calma deţinutul.
 
„Tulburarea organică apare la o persoană dacă ea a suferit cândva o traumă sau o altă boală neurologică ce i-a lăsat nişte schimbări. Aceste schimbări pot fi neurologice sau cu tulburări psihice. Aceasta înseamnă schimbare de personalitate, cu devieri de la aşa-numita normă, dacă ea există. Este, în principiu, o tulburare mintală şi de comportament. Noi judecăm după comportamentul oamenilor obişnuiţi şi ni se pare anormal că deţinutul şi-a cusut gura şi mai este şi plasat în carceră. Însă, cei de la penitenciare au diferite instrucţiuni şi ei se conduc şi de principiul că deţinuţi de acest gen sunt tare mulţi. Totuşi, dacă deţinutul manifestă des acest comportament de automutilare, înseamnă că el trebuie expertizat, pentru a constata dacă nu mai are, pe lângă tulburararea asta organică de personalitate, şi altceva - mult mai serios. Şi, în funcţie de cât de gravă este afecţiunea, deţinutul ori îşi continuă ispăşirea pedepsei, ori trebuie adus la spital la aşa-numitul tratament forţat. Totuşi, dacă boala nu e atât de gravă, în condiţiile închisorii trebuie, din când în când, să îl mai consulte medicii, să mai ia nişte calmante”, explică medicul.
 
Reprezentanţii Departamentului Instituţiilor Penitenciare (DIP) din Republica Moldova informează că, de la începutul anului 2014 şi până în prezent, au fost supuşi pedepsei cu carcera peste 860 de persoane din cei aproape 7.500 de deţinuţi.
 
Eliminarea practicii de detenţie, deţinerea în izolare/încarcerarea, este una din priorităţile recomandate autorităţilor de la Chişinău de către partenerii de dezvoltare din Uniunea Europeană. Potrivit lor, această practicată trebuie eliminată.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările