Uniunea Vamală, în blocaj. Libera circulaţie a mărfurilor între Rusia, Belarus şi Kazahstan e pe cale de dispariţie

Visele lui Putin de refacere a imperiului sovietic par să se năruie. FOTO Reuters

Moscova a luat decizia de a reînchide graniţele Uniunii Vamale Rusia-Belarus-Kazahstan. Libera circulaţie a mărfurilor între aceste ţări este pe cale să dispară, după ce Lukaşenko a profitat de această deschidere pentru a introduce în Federaţia Rusă produse profitabile.

Boris Nemţov, politician de opoziţie din Rusia, fondator al mişcării politice „Solidarnosti” a anunţat pe pagina sa de Facebook că: „După restricţiile impuse de Putin asupra exportului de produse din UE în Rusia, Belarus, care nu are ieşire la mare, a devenit cel mai mare furnizor de creveţi, somon şi stridii. De asemenea, oferă brânzeturi de calitate excelentă, fructe şi legume. Bătrânelul (Lukaşenco - n.n.) a câştigat foarte bine, din contul Rusiei”.

Politicianul rus a mai precizat: ”Când prejudiciul a început să depăşească miliardul, analiştii deştepţi de la Kremlin s-au apucat de cap şi s-au gândit să închidă graniţele. Uniunea Vamală nu a trăit mult”. Nemţov pare mulţumit de faptul că Uniunea Vamală a încetat să funcţioneze: ”Dar poate asta e spre bine. Prea scump o costă pe Rusia întreţinerea lui Lukaşenco. Minim cinci miliarde de dolari pe an. Cu aceşti bani poţi întreţine cinci regiuni ruseşti, cum ar fi Iaroslav, unde oamenii mor de foame”. Am consultat câţiva sociologi de la Chişinău pentru a prezenta cititorilor cum poate fi explicată concurenţa dintre Uniunea Europeană şi Uniunea Vamală care poate fi simţită în Republica Moldova.

Uniunea Europeană, cam complicată

Sociologul Doru Petruţi crede că cele mai cunoscute mesaje din societate provin din mediul politic, astfel că atunci când vorbim de o comparaţie între UE şi Uniunea Vamală, cetăţeanul din Republica Moldova are noţiuni mult mai clare si mai simple despre Uniunea Vamală deoarece pentru cetăţeni înseamnă o relaţie foarte bună cu Rusia, înseamna gaz ieftin, si export pe piata federaţiei Ruse. Cu Uniunea Europeană lucurile sunt mai complicate pentru că şi limbajul politicienilor şi oficialilor europeni nu a fost tocmai pe înţelesul moldovenilor.

În acelaşi timp, Doru Petruţi apreciază că evoluţia celor doi indicatori a fost foarte bine definită. Indicatorul ce ţine de Uniunea Europeană a fost permanent alimentat de politicieni, prin evenimente, acţiuni şi prin prezentarea realizărilor. Astfel, indicatorul a urcat spre 40%, a ajuns chiar şi peste 50 de procente - dar este un indicator care dacă nu e susţinut intră pe o pantă descendentă. 

Pe de altă parte, Uniunea Vamală a fost mereu într-un interval de 45-50%, indiferent ce s-a întâmplat pe scena politică. Opţiunile pentru Uniunea Vamală au şi un element latent, poate nu neaparat frică ci o teamă sau o dorinţă de a nu supăra Rusia, faţă de care există reprezentări puternicele legate de expresia fratelui mai mare, mai crede Doru Petruţi. Aceasta demonstrează o dependenţă mascată a anumitor cetăţeni, care încearcă să nu supere şi încearcă să facă bine ambelor părţi. ”Să nu uităm că de a lungul ultimilor trei-patru ani a crescut mult ponderea celor care vor şi în UE şi în Uniunea Vamală. Dacă cu trei-patru ani în urmă erau 4-5% care vroiau în ambele părţi, acum procentul lor trece de 25% şi chiar 30%.

Moldoveanul înghite ce-i dă televizorul

Sociologul Ion Jigău vede situaţia dintr-o altă perspectivă: ”Lucurile sunt mai simple după mine.În Republica Moldova cetăţenii în proporţie de 90-95% vorbesc limba rusă. Ei nu au bariere de limbă şi comunicare în Est, pe când în Vest situaţia este mai dramatică. Sunt puţini care vorbesc engleza, iar Estul este cunoscut mai puţin. Migraţia care a avut loc în 1998 spre Occident a fost de bun augur, dar cei care au plecat nu s-au mai întors, ori s-au întors puţini din cei care au plecat. Înspre răsărit este un du-te vin-o constant, deoarece oamenii pleacă la Moscova sau în altă parte şi se întorc după câteva luni şi tot aşa”. Ion Jigău mai apreciază că estul este un spaţiu cunoscut deoarece moldovenii au o anumită fobie faţă de incertitudine. Chiar dacă estul prezintă un risc mai mare, totuşi este o regiune mai cunoscută. ”Oamenii care se uită la televizor preferă seriale şi fotbalul în detrimentul ştirilor, iar cei care privesc constant emisiuni politice sunt foarte puţini la număr. Cei care cumpără carţi sunt la fel de puţini”, mai spune Ion Jigău subliniind că acest tip de comportament faţă de informaţie explică totul.

”Informarea corectă şi cunoaşterea profundă a ceea ce europenii denumesc Uniunea Europeană şi ceea ce ruşii numesc Uniunea Vamală este departe de mintea moldoveanului care înghite în mare parte ce-i da televizorul”, afirmă Ion Jigău. În actuala campanie electorală comunicarea s-a făcut la nivel de simboluri, iar detaliile privind UE au lipsit şi comunicarea nu a ajuns până în adâncurile societăţii, mai crede sociologul. 

Campanie divizată

Arcadie Barbăroşie ne-adeclarat: ”noi am realizat un sondaj în mai-iunie în care am rugat respondentul să compare Uniunea Europeană şi Uniunea Vamală la 24 de parametri diferiţi (sănătate, nivel de trai, pensii, şomaj, educaţie, salarii etc). Uniunea Europeană a câstigat, 60% dintre respondenţi au optat pentru Europa”. Sociologul citat crede că cetăţenii Republicii Moldova sunt destul de informaţi, dar nu ştiu ce reprezintă exact Uniunea Europeană şi cetăţeanul se simte mai confortabil în Uniunea Vamală pentru că cunoaşte mult mai bine Estul.

”Campania a fost în mare parte bazată pe lozinci şi nu pe argumente, iar comunicarea a fost deficitară deoarece nu s-a spus ceea ce s-a realizat în materie de drumuri noi, schimbarea sistemului de apă şi canalizare, construcţia de noi şcoli.Toate aceste lucruri sunt puţin cunoscute, deoarece nu a existat o strategie clară de comunicare a guvernanţilor”, apreciază Arcadie Barbăroşie. Partidele pro-europene au încercat să-şi promoveze mai mult interesele înguste de partid decât să promoveze ideea de Europă şi propriile rezultate guvernamentale, mai crede sursa citată.

”Nu a existat o singura voce a partidelor de la guvernare care să reprezinte adevărul în ultimă instanţă, ci trei adevăruri diferite care i-au încurcat pe cetăţenii din Republica Moldova. 50% dintre gospodăriile din Republica Moldova sunt concectate la internet, dar cealaltă jumătate îşi primeşte informaţia de la televizor, în contextul în care cetăţeanul nu este deprins să-şi caute informaţia pentru a-şi forma o opinie” a concluzionat Barbăroşie.