Pirkka Tapiola: „Nu este obligatoriu să aveţi un Guvern proeuropean”

Pirkka Tapiola, şeful Delegaţiei UE la Chişinău. FOTO: IPRE

Ambasadorul Uniunii Europene la Chişinău Pirkka Tapiola a lansat un mesaj dur afirmând că nu este obligatoriu ca Republica Moldova să aibă un guvern european, mult mai importantă fiind unificarea societăţii. În acest sens, societatea civilă este forţa motrice în combaterea corupţiei din Republica Moldova.

Experţii europeni în anticorupţie susţin că identificarea cazurilor de corupţie, monitorizarea şi combaterea acestui fenomen se face printr-o abordare serioasă a societăţii civile.

Rolul societăţii civile în combaterea corupţiei este unul crucial, iar presiunea asupra politicienilor se face pe verticală, de jos în sus, afirmă Mathias Jopp din cadrul Insitutului European de Politici din oraşul Berlin, Germania. Mai mulţi experţi europeni au venit cu recomandări pentru societatea civilă şi instituţiile de drept din ţara noastră în cadrul Conferinţei Anticorupţie cu genericul „Împreună cu Societatea Civilă împotriva Corupţiei” organizată la Chişinău de către Institutul de Politici şi Reforme Europene (IPRE). 

„Corupţia poate fi combătută, dar totul depinde de voinţa politică, atât, simplu. Dacă corupţia nu este combătută cu seriozitate, înseamnă că nu este voinţă politică în ţară. Lipseşte voinţa politică - trebuie să se implice societatea civilă pe baza unei abordări permante”, spune Hans Matin Sieg din oraşul Berlin.

Societatea trebuie să fie consolidată

Şeful Delegaţiei UE în Republica Moldova, Pirkka Tapiola, susţine că în Republica Moldova lipseşte unitatea societăţii civile, iar furtul miliardului a fost posibil din cauza polarizării acute a societăţii. „Prin campaniile electorale şi protestele din Republica Moldova se vede că lipseşte unitatea în societate. Cum a fost posibil să furi un miliard? Cauza este polarizarea destul de acută a societăţii”, constată Tapiola.

Ambasadorul UE ne oferă ca exemplu statul vecin, Ucraina. „Vedem că în Ucraina s-au întâmplat foarte multe - conflit militar, oliharhizare la nivel politic etc. - , dar ei au o viziune optimistă despre viitorul Ucrainei, deoarece la ei nu e aşa o polarizare ca în Republica Moldova. Ei au o înţelegere clară a istoriei şi a rădăcinilor. Ei merg mână în mână, nu fiecare sat are viziunea sa şi vectorul său. Cu toţii se simt ucraineni, sunt ataşaţi de stat, au şi mai puţine oportunităţi de a părăsi ţara. La ei este sesizabilă legătura cu orginea”, afirmă Pirkka Tapiola. 

Republica Moldova sfâşiată de interese

Tapiola spune că oficialii europeni nu pot veni în Republica Moldova să guverneze, ei doar ajută ţara să se autoguverneze. „În Republica Moldova este o dispersare pe interese. Cineva vorbeşte limba română, iar alţii vorbesc limba rusă. Aduceţi-i pe toţi la o masă comună şi găsiţi interesul comun care vă uneşte. Politicienii nu au reuşit să asigure această unificare. Politicienii au creat această polarizare. Fiţi forţa care pune presiune asupra celor ce trebuie să răspundă în faţa societăţii. Pentru mulţi o schimbare înseamnă să părăsească ţara. Forţa de muncă este tot mai mică, numărul de pensionari creşte, problemele copiilor fără părinţi sunt la fel, toate acestea afectează funcţionalitatea statului. Nu este obligatoriu să aveţi un guvern proeuropean. E bine să aveţi un guvern pro-Moldova, care în mod automat va fi proeuropean, deoarece atunci când sunteţi «pro» voi înşivă veţi fi pro-reforme şi pro-succes”, a menţionat Pirkka Tapiola.

Liderilor politici le lipseşte capacitatea de a lucra cu oamenii

Reprezentantul Amabasadei Germaniei în Republica Moldova Thomas Weithoner spune că pentru a avea cele mai bune rezultate trebuie să fie angajate cei care au cele mai bune performanţe. „Aveţi nevoie de personal calificat, iar selectarea se face prin transparenţă. Societatea civilă monitorizează, iar vocea trebuie auzită. Au încălcat ceva – faceţi-vă auziţi. Nu se întâmplă nimic, ridicaţi din nou problema. Esenţa problemei este conflictul între interesele private şi bunăstarea societăţii. Voinţa politică nu va veni de la sine dacă voi nu veţi insista asupra celor care vă guvernează. Aveţi mulţi lideri şi fiecare se consideră important, dar le lipseşte capacitatea de a lucra în echipă”, spune expertul german. 

DNA nu a trecut Prutul

În cadrul evenimentului, procurorul şef-adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie din România (DNA) Nistor Călin afirmă că dacă sistemul judiciar nu-şi doreşte cu adevărat combaterea corupţiei, efectiv, este foarte greu de a ajunge la rezultate palpabile. „E foarte important să fie scoase de sub influenţa politică. În Romania influenţa în actul de justiţie e nul, practic sistemul politic nu intervine. Voinţa politică ar fi ultima despre care ar trebui să discutăm. Politicienii nu şi-au dorit niciodată combaterea corupţiei. Separarea politicului de cel judiciar e obligatoriu”, spune reprezentantul DNA din practica României. Călin a mai menţionat că DNA nu a trecut Prutul. „A fost o misune de evaluare, nu de investigare a sistemului judiciar, ceea ce e altă situaţie”.

Analistul român pe politici anticorupţie din Bucureşti Ana Otilia Nutu susţine că e foarte greu să opreşti populaţia de a mai oferi mită. „E foarte complicat să nu dai mită când viaţa ta depinde de asta, mai ales în sectorul medical. Sunt necesare campanii de informare la nivel naţional pentru a fi încurajaţi oamenii să depună plângeri la procuratură”.  

Conferinţa Anticorupţie face parte dintr-un proiect mai amplu susţinut de Institutul de politici Europene din Germania cu susţinerea financiară a guvernului german. „Conferinţa este doar o etapă, iar în anul 2016 va fi prelungirea care va pune accent pe campanii de informare şi discuţii cu cetăţenii ţării noastre. Oamenii trebuie să înţeleagă ce înseamnă corupţie şi combaterea ei.  Peste 80 % din populaţie admit rezolvarea problemelor pe căi neoficiale, astfel, trebuie informaţi”, a precizat Eremei Priseajniuc, expert IPRE Chişinău.