Republica Moldova a uitat de România în politica sa externă. „Chişinăul are nevoie de o nouă concepţie”

INTEGRARE Asociaţia de Politică Externă consideră că Politica externă a Chişinăului nu mai merită laudele pe care le-a avut anterior datorate în mare parte capacităţii acesteia de a aduce în republică finanţare externă. Republica Moldova are nevoie de o Concepţie a Politicii Externe care să statueze integrarea europeană ca obiectiv primordial, iar România să joace un rol de mediator între Chişinău şi Bruxelles.

În cadrul unui club de presă cu tema „Politica externă a Republicii Moldova: o politică lipsită de viziuene şi iniţiativă”, organizat de APE, Victor Chirilă a menţionat că diplomaţia Republicii Moldova trebuie să facă o reevaluare profundă a politicii externe deoarece anul 2015 a eşuat din punctul de vedere al promovării reformelor. Pentru a ameliora situaţia, Republica Moldova urmează să creeze o Concepţie a Politicii Externe pe care Chişinăul se va axa în următorii 10 ani. Premisele acestui pas stau în mai multe eşecuri pe care le-a suferit Republica Moldova în anul 2015. Este vorba despre furtul bancar, criza politică cronică, stagnarea reformelor, în particular în domeniu justiţiei, corupţia endemică, îndepărtarea clasei politice guvernamentale de interesele statului. Diplomaţii moldoveni nu au reuşit să prevină disoluţia imaginii republicii ca stat de succes al Parteneriatului Estic, nici suspendarea asistenţei financiare de către Banca Mondială şi Uniunea Europeană. Toate acestea au făcut ca Republica Moldova să fie văzută ca un factor de risc la adresa stabilităţii şi securităţii regionale.

Relaţia Chişinău-Bucureşti, redusă la cerşit

În aceste condiţii, rolul României în realizarea agendei de integrare europeană este valorificat insuficient de către Chişinău, consideră Victor Chirilă. Relaţiile cu Bucureştiul sunt lipsite de o agendă ambiţioasă care să se ridice la nivelul Parteneriatului Strategic pentru integrare europeană lansat în 2010. Relaţia, de fapt, a cunoscut un declin, deoarece guvernanţii de la Chişinău au redus dialogul cu Bucureştiul la cerşitul de asistenţă financiară pentru plata pensiilor şi salariilor.

Parteneriatul cu Ucraina rămâne şi el nevalorificat. Chişinăul ignoră rolul Ucrainei în consolidarea securităţii Republicii Moldova. Victor Chirilă critică şi dialogul politic cu Moscova pe care îl caracterizează drept unul anemic. Chişinăul nu are o politică externă în raport cu Rusia cu obiective clar definite, această politică fiind incoerentă, circumstanţială şi lipsită de credibilitate atât la Chişinău, cât şi la Moscova, crede expertul.

Concepţia care să consolideze Parlamentul

Impasul Republicii Moldova pe aceste direcţii este cauzat de lipsa unei Concepţii de Politică Externă adaptată la realităţile geopolitice actuale. Actuala Concepţie de Politică Externă a fost adoptată la 8 februarei 1995. În jurul unei noi Concepţii de Politică Externă, crede Chirilă, ar trebui să se consolideze întreaga majoritate parlamentară. Această politică urmează să fie elaborată de un grup de lucru, experţi din cadrul Ministerului Afacerilor Exterene şi Integrării Europene şi societatea civilă.

Noua Concepţie a Politicii Externe urmează să fie elaborată în jurul ideii de Integrare Europeană, chiar dacă, spune Chirilă, Uniunea Europeană şi-a închis porţile pentru statele din estul Europei pentru un termen nedeterminat. România va fi abordată în cadrul noii concepţii ca stat aparte, nu doar ca stat membru al Uniunii Europene. Totodată Bucureştiul ar trebui să medieze parcursul european al Republicii Moldova, subliniază APE.

Programul de guvernare înlocuieşte Concepţia

Ex-viceministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene Iulian Groza a declarat pentru Adevărul că documentul Concepţiei de Politică Externă adoptat în anii 1990 este desuet şi nu corespunde realităţilor actuale. În anii 2002-2006 s-a încercat o revizuire a concepţiei prin adoptarea unei strategii privind integrarea europeană care până la urmă nu a fost aprobată. „Acum putem constata că guvernele nu se conduc de concepţia aprobată în anii 1990. Când este votat un guvern, acesta îşi fixează priorităţile şi obiectivele politicii externe pentru perioada de patru ani. Programul de guvernare este cel care înlocuieşte Concepţia Politicii Externe”, a precizat Groza.

Acesta consideră că este necesară o dezbatere pentru a fi creat un nou document de politică externă, care să se combine cu o nouă Strategie a Securităţii Naţionale care a fost elaborată, însă a rămas neadoptată de Parlament. „Atunci când vorbim despre securitatea Republicii Moldova, vorbim despre securitatea regională, relaţia cu Occidentul şi cu Estul prin prisma provocărilor care există”.

În prezent, UE este în proces de elaborare şi adoptare a unei noi strategii de Politică Externă şi Securitate a UE. Noua Concepţie a Republicii Moldova ar trebui să ia în consideraţie acest proces care are loc la nivelul Uniunii Europene.

În condiţiile actuale este imposibil ca o majoritate parlamentară absolută să se coaguleze în jurul unui nou document de politică externă din cauza lipsei unei poziţii comune asupra vectorului integraţionist. Acest lucru însă a fost posibil în anul 2005, pe timpul guvernării comuniştilor, când au fost adoptate două declaraţii în unanimitate, consensual. Este vorba despre declaraţia legată de obiectivul integrării europene şi a doua - declaraţia privind procesul de reglementare a conflictului transnistrean. O nouă concepţie poate fi însă aprobată şi de către o majoritate simplă de 50+1 de deputaţi.