Profesor universitar: Mulţi dintre moldoveni nici nu realizează că vorbesc o română greşită

Profesor universitar: Mulţi dintre moldoveni nici nu realizează că vorbesc o română greşită

Expresii de genul „Cu Anul nou”, folosită incorect în loc de „Cu ocazia Anului Nou”, sau cuvinte cum ar fi „coftă” în loc de „bluză” sunt doar câteva din greşelile de exprimare în limba română întâlnite frecvent în Republica Moldova. Aceste exemple au fost oferite pentru IPN de profesorul universitar Irina Condrea, care a precizat că mulţi vorbitori de română din Republica Moldova nici nu realizează că, de fapt, se exprimă greşit, transmite IPN.

Ştiri pe aceeaşi temă

Un alt cuvânt folosit în mod greşit este „tapociki”, utilizat în loc de „papuci de casă”. Verbul „a cadona” este des utilizat, verb care nu există în limba română. Vorbitorii de română din Republica Moldova au făcut o combinaţie între verbul „a dona” şi substantivul „cadou”, reieşind astfel „a cadona”, folosit total incorect”, menţionează Irina Condrea.

Potrivit acesteia, „stacan” în loc de pahar, „bliduşcă” în loc de castron mic, „drug” în loc de prieten sunt alte exemple de cuvinte care nu îşi au locul în limba română, dar care sunt folosite în vorbirea uzuală a multor cetăţeni ai Republicii Moldova.

O altă eroare de exprimare sesizată de Irina Condrea este „a retrăi”, care are o cu totul altă semnificaţie decât în limba română literară. „Dacă un vorbitor de limbă română literară foloseşte „a retrăi” pentru a spune că  trece prin aceleaşi întâmplări prin care a mai trecut o dată, pentru un vorbitor de limba română din Republica Moldova, „a retrăi” este similar cu a fi îngrijorat”, a spus profesorul universitar.

„Alte greşeli sunt cele de pronunţie, de accent”, a precizat Irina Condrea, care a oferit ca exemplu cuvântul „diplomă”, care, în limba română are accent pe „i”, dar în Republica Moldova accentul se pune pe „o”.

„Nu este vorba doar de accent, ci şi de pronunţie”, a menţionat Irina Condrea, care a mai spus că moldovenii au obiceiul de a înghiţi multe vocale în pronunţie, dând dovadă de neglijenţă lingvistică.

O altă greşeală frecventă este folosirea incorectă a cuvântului „careva” lângă un substantiv. „Se foloseşte, de exemplu, expresia „careva probleme”. „Careva” este pronume şi nu un adjectiv şi este folosit incorect lângă un substantiv”, a spus Irina Condrea.

Incorectă este şi folosirea expresiei „eu servesc cafeaua” în loc de „beau cafeaua”. „Acest „a servi” este perceput ca fiind mai elegant, dar este folosit greşit”, a spus Irina Condrea.

Profesorul universitar a făcut o precizare legată şi de o greşeală frecventă apărută în jurnalismul din Republica Moldova. „Văd de foarte multe ori: „Curtea Constituţională s-a expus”. A se expune se foloseşte cu sensul de a etala sau poate fi folosit atunci când vorbim de expunerea la un pericol, dar aici este folosit greşit. Corect ar fi „Curtea Constituţională s-a pronunţat” sau „Curtea Constituţională a comentat...”, a spus Irina Condrea

„Sunt multe cuvinte de felul acesta care au intrat în mod uzual în limba română vorbită în Republica Moldova şi multe dintre persoanele care le folosesc nici nu realizează că vorbesc greşit”, a spus Irina Condrea.

Profesorul universitar a mai precizat că aceasta este o problemă a tuturor locurilor şi spaţiilor bilingve.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările