O profesoară pensionară a înfiinţat un muzeu al satului în curtea casei. „L-am făcut în memoria bunicii“

O profesoară pensionară a înfiinţat un muzeu al satului în curtea casei. „L-am făcut în memoria bunicii“

Ana Lupu a reuşit să înfiinţeze un muzeu al satului în curtea casei sale

O profesoară pensionară din judeţul Gorj a reuşit să clădească în curtea casei sale, din comuna Bălăneşti, un muzeu al satului, care a fost atestat de instituţiile de specialitate. Muzeul „Sfânta Ana“, aşa cum este denumit, figurează în catalogul Institutului Naţional al Patrimoniului.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ana Lupu (64 de ani), îndrăgostită de olărit şi de cultura ţărănească, modelează în lut diferite personaje ţărăneşti şi istorice. Şi-a umplut apartamentul din Târgu Jiu cu tot felul de lucrări, astfel că s-a gândit la un loc unde să le depoziteze, dar să şi lucreze. „Am vrut, iniţial, să îmi decorez cu aceste obiecte un mic atelier de modelaj în lut. Văzând că am strâns multe obiecte, spaţiul mi s-a părut că este destul de aglomerat şi am renunţat la ideea de a îmbina cele două funcţiuni, aşa că m-am gândit la un spaţiu de păstrare şi prezentare, pentru ca aceste obiecte să nu se piardă“, spune Ana Lupu.

Casa care adăposteşte muzeul este tradiţională, fiind realizată cu materiale specifice vremurilor străvechi. „Am dorit să fie o casă tradiţională şi am folosit materiale tradiţionale atât cât am putut“, mărturiseşte proprietara muzeului.

Muzeul adăposteşte sute de obiecte populare

Ana Lupu a adunat în muzeul său sute de obiecte străvechi de mare valoare. „Sunt aproape toate dispozitivele pentru ţesut, de la război până la maşină de depănat, obiectele rezultate din această îndeletnicire (velinţe, covoare de pus pe perete, cergă), mobilier, sobă cu plită, lăzi de zestre, cufere, geamantane, oale, tuciuri, coşuri, baniţe, botă, lămpi de iluminat, nelei etc.“, explică Ana Lupu.
 
 
Cel mai valoros şi vechi obiect din muzeu este un covor popular. „Este o scoarţă din comuna Bălăneşti, care cred că are, din spusele nepoatei proprietarei, 150 de ani. A fost apreciată de către  specialişti şi cuprinde motive din zona satului nostru“, explică fosta profesoară.
 
Ana Lupu păstrează cu sfinţenie pe unul din pereţii muzeului fotografia bunicii sale care a crescut-o şi căreia i-a dedicat întregul muzeu: „Bunica mi-a dăruit pământul pe care se află casa şi muzeul. A fost văduvă, cu cinci băieţi pe care i-a crescut singură, fără niciun leu. Eu chiar o dau exemplu copiilor mei, pentru voinţa ei şi modul de viaţă de atunci. Eu sunt crescută de bunica mea, pe care o chema Ana, şi în memoria ei am făcut acest muzeu“.
 
 
Printre obiectele din Muzeul „Sfânta Ana“ este şi o cruce de un secol găsită în pod. „Înainte, oamenii erau mult mai familiarizaţi cu moartea decât suntem noi. Îşi făceau crucea şi sicriul singuri şi le păstrau în pod pentru momentul trecerii“, mărturiseşte femeia. Ea se ocupă singură de administrarea muzeului, de conservarea pieselor şi de toate lucrările necesare.
 

Obectele din muzeu, moştenire de familie

O mare parte din obiectele deţinute în cadrul muzeului reprezintă o moştenire de familie. „Aici este un material din care se făceau pantalonii bărbaţilor. Este vorba de in. Atunci când mergeau la muncile câmpului purtau pantalon din acest material.

Aceasta este lada de zestre a uneia dintre surorile bunicii mele. Multe dintre obiectele pe care le am sunt ale familiei mele. Aici este tuciul familiei, patul pe care l-am prezentat şi vizitatorilor străini. Au fost uimiţi că am crescuţi pe o saltea din paie. Aici este pristolnicul unei familii vecine, care nu lipsea din nicio locuinţă, pentru că se consideră că apără gospodăria. Mai am mobilierul din lemn al familiei. La noi, la Gorj, scăunelele au patru picioare. Aici este cântarul bunicii mele, unitatea de măsură ocaua. La o stână părăsită de lângă Mănăstirea Lainici am găsit un blid, farfuria din lemn“, a spus proprietara muzeului.

Primii vizitatori

În curtea casei sale au început să vină turişti, care se opresc să admire muzeul şi obiectele tradiţionale şi străvechi. Primii vizitatorii au fost elevii şi profesorii veniţi din Italia, Franţa şi Grecia într-un program Erasmus. „A fost deosebit de frumos. Am prezentat şi meşteşugurile, având invitaţi şi meşteri. Le-am oferit un ceaun cu sarmale şi cozonac. Au mâncat cu linguri din lemn. Au spus că au fost încântaţi“, a mai spus fosta profesoară.
 

Vă recomandăm să mai citiţi:

 

Şeful Apelor Române din Gorj şi-a depus demisia. „Aşa e cel mai bine“

Cazuri ciudate de COVID-19. Ce simptome noi a descoperit un medic pneumolog la pacienţi. Contrazice tot ce s-a ştiut

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările