Celebrele sculpturi ale lui Brâncuşi împlinesc 82 de ani. Cum au luat naştere Masa Tăcerii, Poarta Sărutului şi Coloana fără Sfârşit VIDEO

Celebrele sculpturi ale lui Brâncuşi împlinesc 82 de ani. Cum au luat naştere Masa Tăcerii, Poarta Sărutului şi Coloana fără Sfârşit VIDEO

Coloana lui Brâncuşi de la Târgu Jiu împlineşte 82 de ani FOTO: Ionel Scăunaşu

La 27 octombrie se împlinesc 82 de ani de la inaugurarea Ansamblului monumental „Calea Eroilor“ de la Târgu Jiu, care cuprinde cele mai importante sculpturi din România şi unele dintre cele mai valoroase de la nivel mondial: Masa Tăcerii, Poarta Sărutului şi Coloana fără Sfârşit.

La începutul anului 1935, Liga Naţională a Femeilor Gorjene, condusă de Aretia Tătărăscu, soţia prim-ministrului Gheorghe Tătărăscu din perioada respectivă, l-a invitat pe sculptorul Constantin Brâncuşi la Târgu Jiu pentru a ridica un monument „în memoria eroilor gorjeni care s-au jertfit în războiul de întregire” (citat din documente de donaţie), în luptele care s-au purtat de-a lungul râului Jiu în Primul Război Mondial. 
 
Brâncuşi este încântat de propunere, mai ales că aştepta, după cum susţin unii brâncuşologi, demult să realizeze un monument de acest fel la el acasă, în Peştişani. „Am hotărât să mă întorc în luna mai şi nu vă pot spune cât sunt de bucuros  să pot face ceva la noi, în ţara noastră. Vă mulţumesc, de asemenea şi d-nei Tătărescu pentru privilegiul acordat“, este răspunsul dat de Brâncuşi într-o scrisoare care se află în arhiva Academiei Române. 
 
În anul 1936, marele sculptor ajunge la conacul familiei Tătărăscu din Poiana, unde îşi prezintă proiectul: „Am hotărât la Paris ca monumentul să fie o coloană fără sfârşit. Iat-o!” 
 
În vara anului următor, Brâncuşi a hotărât realizarea unui portal din piatră, care să fie legat de coloană printr-o stradă care să poarte numele de «Calea Sufletelor Eroilor»”. În aceeaşi vară, prim-ministrul Gheorghe Tătărăscu obţine de la Ministerul Lucrărilor Publice suma de cinci milioane de lei pentru trasare axului Căii Eroilor, de la malul Jiului, prin Grădina Publică, până la fostul târg al fânului, unde va fi amplasată Coloana fără Sfârşit. Strada Calea Eroilor, care uneşte operelui marelui sculptor, în lungime de aproximativ 1,5 kilometri, face parte din Ansamblul monumental. 
 
Construcţia Coloanei a început la mijlocul lui august 1937, prin turnarea modulelor Coloanei în Atelierele Centrale la Petroşani, şi s-a încheiat în noiembrie al aceluiaşi an la Târgu-Jiu. În toamna aceluiaşi an s-a turnat fundaţia Coloanei şi s-a montat stâlpul central, după care a început asamblarea modulelor. Alămirea s-a realizat în lunile iunie-iulie 1938. Coloana fără Sfârşit a fost realizată tehnic de către inginerul Ştefan Georgescu-Gorjan, după modulul cioplit în lemn de tei de către Brâncuşi. Are o înălţime de 29,33 metri şi este alcătuită din 15 module, cărira Brâncuşi le spunea „mărgele”). Fiecare modul are o formă romboidală octaedrică, din fontă metalizată, având fiecare 1,80 metri, cam cât înălţimea unui om.
 
Foto: Ionel Scăunaşu
 
Poarta Sărutului a fost asamblată din blocuri de travertin de Banpotoc în octombrie 1937. La începutul verii anului 1938 şi până la începutul toamnei, Brâncuşi sculptează şi definitivează Poarta Sărutului, amplasând şi două bănci din piatră pe de o parte şi de alta al acesteia. Monumentul are înălţimea totală de 5,13 metri, o lungime de 6,45m  şi o grosime de 1,69 m.
 
 
Masa Tăcerii a fost cioplită sub supravegherea lui Brâncuşi, în toamna anului 1937. În jurul mesei sunt dispuse 12 scaune, numărul lunilor dintr-un an. Masa are un diametru de 2,15 m şi o înălţime de 0,88 m.
 
Aleea Scaunelor face parte din Ansamblul Monumental „Calea Eroilor“. Este vorba de aleea din parcul Central din Târgu Jiu dintre Masa Tăcerii şi Poarta Sărutului. Pe marginea acestei alei se află 30 de scaune din piatră, care pune în evidenţă cele 30 de zile ale lunii calendaristice. Sunt grupate câte trei scaune, de o parte şi de cealaltă a aleii. „La indicaţiile lui Brâncuşi, ea a fost amenajată cu câte 5 nişe pe fiecare latură (unde s-au amplasat câte 5 scaune), iar pe marginea ei s-au plantat 20 de plopi  piramidali“, se prezintă pe site-ul Centrului de Cercetare şi Documentare „Constantin Brâncuşi“.
 
Inaugurarea ansamblului monumental a avut loc pe data de 27 octombrie 1938, cu ocazia marcării Luptei de la Podul Jiului, din data de 14 octombrie 1916. Manifestările dedicate acestei lupte au fost amânate pentru a se putea inaugura şi ansamblul lui Brâncuşi. Lupta de la Podul Jiului este un moment unic în istoria României. Atunci, tinerii, cercetaşii, bătrânii care mai rămăseseră în Târgu Jiu, sub coordonarea comandantului Poliţiei, Ioan Popilian, au reuşit să oprească pentru o anuită perioadă pătrunderea armatei germane în oraş, ceea ce a dat posibilitatea oştirii române care era în retragere să se regrupeze. 
 
 
Liga Naţională a Femeilor Gorjene, prin adresa înregistrată la primăria oraşului cu nr. 7501 din 27 octombrie 1938, anunţă că „predă oraşului Tg. Jiu monumentele închinate Eroilor” cu ocazia festivităţilor din acea zi. Totodată, se prezintă situaţia sumelor cheltuite pentru executarea lucrărilor respective, care totalizau la acea dată 2.436.275 lei. Defalcat, sumele au fost repartizate astfel: Biserica Sfinţii Apostoli – 666.462 lei, exproprierea pentru deschiderea Căii Eroilor – 746.000 lei, Portalul de piatră – 683.198 lei şi Coloana – 340.615 lei. Liga roagă primăria să păstreze aceste monumente ca „să ne amintim întotdeauna de Eroi, care şi-au jertfit viaţa pentru Patrie”.
 
„Este important de precizat că, prin Decretul nr. 1932 din 7 iunie 1940, Carol al II-lea, Regele României, acordă Ordinul „Meritul Cultural” pentru Artă în grad de Cavaler cls. I sculptorului Constantin Brâncuşi, precum şi altor personalităţi marcante ale culturii şi artei româneşti“, arată Sorin Buliga, cercetător în cadrul Centrului de Cercetare şi Documentare „Constantin Brâncuşi“. 
 

 

Vă mai recomandăm să citiţi: 

Fostă campioană la squash, diagnosticată cu COVID-19. Lucrează în Ministerul Fondurilor Europene. „Avem un pişat de spirt pe etaj“ 

Pacientul care s-a spânzurat în Secţia de psihiatrie era sedat. Conducerea Spitalului Judeţean de Urgenţă a demarat o anchetă

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările