Suceava: Cristi Cureleţ - Lemnul prinde viaţă în mâinile lui (PORTRET)

Cea mai mare lucrare a restauratorului este Muzeul Satului Bucovinean, în care fiecare casă tradiţională a fost şlefuită centimetru cu centimetru.

Puţini ştiu câtă muncă se află în spatele formei finale a celebrului Muzeu în aer liber al Satului Bucovinean. „Este munca continuă a celor de la etnografie, restaurare şi conservare“, precizează Cristi Cureleţ, unul dintre membrii echipei de restaurare.

A ajuns să lucreze la Muzeul Satului Bucovinean în urma unui anunţ în ziar. A urmat cursuri de specializare în restaurarea lemnului, atât în tară, cât şi în străinătate. Din 1998 contribuie la recuperarea trecutului prin refacerea pieselor de tezaur, dar şi a celor de fond care-şi vor câştiga valoarea în viitor.

„Între mine şi piesă există un dialog“
Munca de restaurator este una migăloasă deoarece fiecare obiect, indiferent că este vorba de un nasture sau o casă, necesită timp şi uneori precizia unui chirurg. „Unele dintre obiecte sunt foarte bine conservate, dar altele necesită o intervenţie directă. Pot spune că între mine şi piesă există un dialog în urma căruia determin gradul de uzură, factorii care au dus la degradarea sa, stilul şi, nu în ultimul rând, modul în care poate fi restaurată şi pusă în valoare“, a afirmat restauratorul.

Tratează cu respect obiectele
În urma acestui „dialog“ toate informaţiile, analizele chimice şi biologice, fişele de restaurare şi documentaţia foto sunt cuprinse într-un dosar. Acesta este prezentat ulterior în faţa unei comisii pentru a se stabili cel mai bun tratament. Potrivit restauratorului, fiecare piesă reprezintă o parte din istoria românilor, transmite povestea celui care a realizat-o, minuţiozitatea cu care a fost creată şi din acest motiv ea este tratată cu respect.

„Restaurarea este o ştiinţă normată care se bazează pe două principii. Primul, nu trebuie să faci rău unei piese, şi al doilea, restaurarea se sfârşeşte acolo unde începe ipoteza. Dacă lipseşte ceva unei piese de tezaur nu se adaugă ceva, ci pur şi simplu te opreşti“, a precizat Cristi Cureleţ.

Ceea ce la început a fost o simplă meserie s-a transformat în timp în pasiune. Cele mai dragi piese restaurate sunt Casa Straja, moara specifică zonei Mănăstirea Humorului şi Biserica Vama, fiind monumente la care a intervenit considerabil. Preferă să lucreze cu piesele mari pentru că oferă o o imagine mai clară a artei, arhitecturii şi stilului de viaţă la un loc. Cristi Cureleţ susţine că prin meseria sa este în mijlocul tradiţiei şi se poate bucura de lucrul cu lemnul.

Profil
Născut. 28 octombrie 1965, la Suceava.
Studii. Universitatea „Ştefan Cel Mare“ Suceava, Facultatea de Engleză-Română.
Familie. Este căsătorit şi are un copil.

Întrebări şi răspunsuri
Ce te-a impresionat cel mai mult în meseria ta?
În cadrul cursului de specializare de la Metropolitan Museum of Art din New York am avut ocazia să vizitez pe îndelete muzeul, să mă bucur de impresionanta colecţie şi să mă simt fudul în faţa Zborului lui Brâncuşi.
Cât durează procesul de restaurare?
În funcţie de obiect, de gradul de uzură şi de factorii care au acţionat asupra lui, poate să dureze de la câteva ore până la zile, dar munca unui restaurator nu se termină niciodată.

Ce-i place
Adoră să fie în mijlocul naturii şi să pescuiască. În al doilea rând, suceveanului îi place să transforme o banală bucată de lemn într-un obiect decorativ.

Ce nu-i place
Dispreţuieşte neseriozitatea şi superficialitatea celor care privesc activitatea muzeului ca fiind ceva banal.