Reacţia lui ÎPS Pimen la pierderea definitivă a pădurilor din Bucovina: „A fost un proces făcut după calapodul justiţiei din timpul regimului comunist“

Reacţia lui ÎPS Pimen la pierderea
definitivă a pădurilor din Bucovina: „A fost un
proces făcut după calapodul justiţiei din timpul regimului comunist“

ÎPS Pimen consideră nedreaptă decizia dată de instanţele judecată. FOTO Dănuţ Zuzeac

Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor consideră că instanţele au greşit atunci când au hotărât ca cele 167.000 de hectare de pădure revendicate în judeţul Suceava să rămână în proprietatea statului român.

Ştiri pe aceeaşi temă

După ce Regia Autonomă Romsilva a anunţat că a câştigat definitiv procesul cu Fondul Bisericesc din Bucovina, reprezentat de ÎPS Pimen, prin care se solicita retrocedarea a 167.000 de hectare de pădure, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor şi-a prezentat punctul de vedere cu privire la finalitatea procesului.

Instituţia bisericească consideră că hotărârile date de instanţele de judecată au fost nedrepte şi că „procesul câştigat de Romsilva a fost un proces făcut după calapodul justiţiei din timpul regimului comunist”. Reprezentanţii Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor au explicat că pădurile revendicate nu au aparţinut nici statului român şi nici celui austriac, ci ar proveni de la mănăstirile ortodoxe române din Bucovina, trecute în proprietatea Fundaţiei Fondului Bisericesc, fundaţie ce a fost înfiinţată de împăratul Iosif al II-lea.

„Procesul câştigat de Romsilva a fost un proces făcut după calapodul justiţiei din timpul regimului comunist ce poate fi caracterizat prin sintagma <<ce are a face solicitarea restituirii unei proprietăţi confiscate abuziv cu legea care prevede retrocedarea proprietăţilor confiscate (abuziv de statul român)>>.

Menţionăm că bunurile Fondului Bisericesc provin din bunurile (proprietăţile) mănăstirilor ortodoxe române din Bucovina, proprietăţi care au trecut pe seama Fundaţiei Fondul Bisericesc înfiinţată prin dispoziţia împăratului Iosif al II – lea. Urmare a desfiinţării mănăstirilor din Bucovina era nevoie ca bunurile acestora să aibă un proprietar, persoană juridică, s-a decis astfel înfiinţarea fundaţiei sus amintite cu statut de proprietar al bunurilor mănăstirilor.

Împăratul Franz Iosef prin decizia nr. 993/994 din 3 martie 1784 precizează că moşiile mănăstirilor nu au fost confiscate de statul austriac.

Curtea de Casaţie de la Varşovia prin decizia din 7 mai 1931 a constatat că patrimoniul Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei a fost o avere separată de patrimoniul Statului Austriac, iar această stare de fapt şi de drept a Fondului Bisericesc nu s-a schimbat cu nimic în urma prăbuşirii monarhiei habsburgice.

Nu există în arhivele statului austriac un document din care să reiasă că statul a fost proprietarul bunurilor fondului bisericesc(al mănăstirilor).

După anul 1918 prin Legea din anul 1925 de organizare a bisericii ortodoxe române se constată existenţa Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, personalitatea juridică a acestui Fond existând încă din perioada imperiului austriac. Prin aceiaşi lege se prevede că fondul religios greco – oriental din Bucovina este şi rămâne o fundaţie specială de sine stătătoare, iar administrarea acestuia se face de Consiliul Eparhial sub preşedinţia Arhiepiscopului.

După anul 1925 în Monitoarele Oficiale ale României sunt publicate deciziile de aprobare ale amenajamentelor fondului bisericesc decizii în care este precizat numele proprietarului Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei. Conform Enciclopediei României, ediţia 1939, statul român deţinea în Bucovina 13 mii ha de fond forestier, în lipsa oricărei Legi de naţionalizare urmare a unui titlu creat în anul 2014 statul deţine astăzi în Bucovina doar din proprietăţile fondului bisericesc 166 mii ha teren forestier.

După desfiinţarea fondului bisericesc, în anul 1949, printr-un decret nepublicat, statul român se înscrie în cărţile funciare pe o parte din proprietăţile fondului bisericesc menţinând în aceiaşi foaie tabulară proprietarul anterior, fondului bisericesc, înscris în baza Legii cadastrului din anul 1873.

De asemenea, trebuie precizat că urmare a desfiinţării fondului bunurile acestuia au fost trecute în proprietatea statului pe baza unui inventar intitulat <<Tablou al suprafeţelor totale de proprietăţi ale fostului Fond Bisericesc Ortodox Român, după verificarea făcută de Comisia de lichidare>>.

Legea 1/2000, completată cu Legea 247/2005 prevede că unităţile de cult dobândesc, prin reconstituire, suprafeţe până la limita de 30 ha din fondul bisericesc al cultului căruia îi aparţin, recunoscut de lege, dacă acesta a avut în proprietate terenuri forestiere în judeţul în care a fost constituită parohia, schitul sau mânăstirea.

Conform dispoziţiilor art. 3 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 10/2001 sunt îndreptăţite la restituire persoanele juridice, proprietari ai imobilelor preluate în mod abuziv după data de 6 martie 1945, care au fost desfiinţate în perioada comunistă, dacă şi-au reluat activitatea după 22 decembrie 1989 şi dacă, printr-o hotărâre judecătorească se constată că sunt aceeaşi persoană juridică cu cea desfiinţată.

Faptul că s-au pus în aplicare dispoziţiile celor două Legi condiţionat de existenţa actului de proprietate se recunoaşte că Fondul Bisericesc a fost proprietarul bunurilor sale.

Identitatea dintre Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei ca titular al acţiunii în revendicare şi persoana juridică care a fost desfiinţată abuziv prin Decretul nr. 273/1949 a fost constatată şi recunoscută prin hotărâri judecătoreşti irevocabile, respectiv decizia civilă nr. 4401/31.03.2003 pronunţată de Curtea Supremă de Justiţie, decizia civilă nr. 7962/13.10.2005 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, decizia civilă nr. 2368 din 15 martie 2011 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie., decizia nr. 3332 din 27 noiembrie 2014 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Având în vedere cele prezentate Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor va continua dialogul cu Statul Român în vederea identificării de soluţii, dar şi acţiunile legale de revizuirea hotărârii Curţii de Apel Cluj, până va obţine repararea şi îndreptarea adevărului istoric, precum şi recuperarea bunurilor ce au aparţinut bisericii aşa cum au fost consemnate în procesele verbale de lichidare întocmite în anul 1949”, a transmis Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor.

Romsilva a câştigat definitiv procesul cu Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei

Reprezentanţii Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva au arătat la începutul acestei săptămâni că, în urma cu 16 ani de zile, Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei a intentat un proces prin care a cerut recunoaşterea dreptului de proprietate pentru 166.813 de hectare aflate în judeţul Suceava.

„Litigiul s-a judecat în aceşti ani la mai multe instanţe din ţară, în mai multe cicluri procesuale, la Curtea de Apel Suceava, Curtea de Apel Galaţi, Curtea de Apel Timişoara, Curtea de Apel Cluj, precum şi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Acţiunea Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei a fost respinsă definitiv de Curtea de Apel Cluj şi irevocabil de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie acum trei ani, iar calea extraordinară de atac a revizuirii a rămas irevocabilă în acest an, prin Decizia 192 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, au precizat cei de la Romsilva.

Anul trecut, juriştii Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva au reuşit să păstreze în proprietatea publică a statului român încă 21.387 de hectare de fond forestier, cele mai multe în judeţele Buzău, 2.754 de hectare, Gorj, 2.622 de hectare, şi Argeş, 1.276 de hectare.

În urma aplicării legilor pentru restituirea proprietăţilor, fondul forestier proprietate publică a statului, administrat de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, s-a diminuat la 3,14 milioane de hectare, adică aproape 49% din totalul fondului forestier naţional.

Alte ştiri pe această temă:

Romsilva a câştigat definitiv un proces cu Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, iar 166.813 hectare de fond forestier rămân în proprietatea statului

O nouă bătălie pierdută de ÎPS Pimen, în lupta pentru pădurile Bucovinei. Cele 160.000 de hectare rămân ale statului

Tentativa lui ÎPS Pimen de a intra în posesia a 160.000 de hectare de pădure: 84 de excepţii de neconstituţionalitate depuse de-a valma de şeful Bisericii

Procesul fără sfârşit al lui ÎPS Pimen. Cum încearcă prelatul ortodox să intre în posesia a 166.000 de hectare de pădure

Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor a pierdut la Înalta Curte procesul prin care cerea statului român peste 160 de mii de hectare de pădure

Disputa pe păduri dintre biserică şi stat, tranşată de Curtea Supremă. Miza: zeci de milioane de euro

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările