Cum au ajuns fermierii români să arunce la gunoi tone de roşii. Aberaţia legumelor cultivate fără discernământ doar pentru ajutorul guvernamental de 3.000 de euro

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Producătorii au aruncat la gunoi sute de kilograme de tomate, neavând desfacere FOTO Facebook
Producătorii au aruncat la gunoi sute de kilograme de tomate, neavând desfacere FOTO Facebook

Producătorii renumitelor tomate româneşti de pe Valea Oltului au ajuns să-şi arunce producţia la gunoi pentru că piaţa este suprasaturată.

Primii 1.000 de fermieri din Olt, judeţul cu cei mai mulţi beneficiari înscrişi în programul Tomata, s-au văzut cu banii în cont, urmează alte 2.000.

Cei care, în ultimii ani, au investit în instalaţii moderne de încălzire şi au învins temperaturile de îngheţ de la mijlocul primăverii şi-au vândut deja producţia, însă ceilalţi, care cultivă tot în solar, dar au ieşit cu tomatele pe piaţă mai târziu, se arată disperaţi. Aceştia spun că, pentru ajutorul de stat în valoare de 3.000 euro, s-au orientat către o legumă rămasă acum fără piaţă de desfacere.

Tone de tomate zac alături de alte resturi aruncate pe canalele dintre localităţile din sudul ţării, producătorii renunţând la marfă după zile întregi în care s-au uitat lung după cumpărători.

Imagine indisponibilă

Piaţa en-gros din Cilieni nu mai este pentru producători o soluţie să-şi vândă marfa

La Cilieni, în sudul judeţului Olt, funcţionează de ani buni o piaţă en-gros, de unde vin şi se aprovizionează comercianţi din toată ţara. Dacă primii legumicultori care au scos roşiile pe piaţă au obţinut şi 15 lei/kg, cei care vând în aceste zile sunt obligaţi să accepte un preţ de 40-50 de bani. „Se vinde şi cu 8 lei baxul de 25 de kilograme, în condiţiile în care costă 3 lei doar cartonul, cutia“, se plâng fermierii.

„Toată lumea a pus pentru  cei 3.000 euro“

Numărul fermierilor care s-au angajat să vândă minimum 2 tone de tomate până la 15 iunie (termenul iniţial a fost 31 mai, fiind prelungit la solicitarea fermierilor) a crescut simţitor în acest an faţă de anul trecut, când s-a implementat programul. Nenorocirea, sunt conştienţi acum legumicultorii, este că toată lumea a pus tomate, în timp ce alte legume au ajuns să se vândă mult mai bine pentru că se găsesc greu.

„Anul trecut s-a aruncat varza, ajunsese la un preţ de nimic, iar anul ăsta are un preţ de nu-ţi vine să crezi, n-a mai fost preţul ăsta... Pentru că am pus tomate ca să luăm banii. Toată lumea a pus pentru cei 3.000 de euro. Şi nu ca anul trecut, câte 1.000 metri pătraţi pe familie, că mai puneau şi altceva, acum au arendat şi la membrii familiei părţi din solar, să ia şi ei 3.000 euro“, a explicat Marius Delcea, un fermier din comuna Cilieni.

Imagine indisponibilă

Necazurile fermierilor nu se opresc aici. Obligaţi să demonstreze cu documente că au livrat cel puţin 2 tone de tomate pe piaţă, pentru a-şi putea încasa ajutorul, în condiţiile în care niciun intermediar nu cumpără cu acte au ajuns să cumpere ştampila. „Trei sferturi au cumpărat acea ştampilă. 5-6 milioane de lei vechi costă pentru 2 tone  şi n-ai ce să faci, pentru că nimeni nu-ţi ia cu acte. Eu, din cei 7-8 la care am vândut, am avut acte de la două persoane cu magazine mici, care mi-au cumprat 100-160 de kilograme. Există o adevărată reţea“, a mai spus fermierul.

„Să ne uităm la mai multe lucruri, nu e programul de vină“

3.000 euro înseamnă pentru orice mic fermier un ajutor important, este lucrul asupra căruia toţi s-au pus de acord. Însă la fel de convinşi sunt cu toţii că nu e de ajuns, în condiţiile în care statul finanţează doar producţia, iar desfacerea rămâne cea mai mare problemă. „Ne tot promit, de atâţia ani, că fac spaţii de depozitare, o făbricuţă de conserve...“, îşi amintesc fermierii din lista de promisiuni, în timp ce-şi aruncă producţia compromisă în atâtea zile de stat în soare.

„Să ne uităm la mai multe aspecte, să nu blamăm acest program, care este bun. Poate că n-ar fi rău să se extindă şi la alte culturi, la alte categorii de legume, pentru a nu crea supraproducţie în piaţă, şi acum să nu înţeleagă cineva că am dori alţi 3.000 euro pentru o altă cultură, ci să se permită să produci în acest spaţiu şi altceva. Pe de altă parte, atâta timp cât vor cultiva Precos, nu intră cu ele în hipermarket, nu rezistă acest soi. (...) Din cauza temperaturilor foarte mari s-au copt foarte concentrat, s-au maturat repede, fiind soiuri extratimpurii. La 36 grade, pentru luna iunie, sunt temperaturi destul de mari... S-au cultivat, într-adevăr, şi mai multe, şi mai multe pe ciclul I de producţie (n.r. – programul „Tomata“ finanţează producţia în spaţii protejate în două perioade: primăvară-început de vară şi toamnă târziu – început de iarnă), pentru că în piaţă au apărut informaţii, chiar din rândul consilierilor din Ministerul Agriculturii, că sunt bani pentru ciclul I, nu se ştie dacă şi pentru ciclul II, şi fermierii s-au grăbit să-i ia“, a declarat liderul Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt, Ion Păunel.

Imagine indisponibilă

În Piaţa Zahana din Slatina preţurile scad de la o zi la alta, comercianţii vânzând cu preţuri mai mici decât producătorii

Partea bună a întregii situaţii este că la consumatori tomatele autohtone au, deja, preţuri accesibile. În Piaţa Zahana din Slatina producătprii vând şi cu 4-5 lei, dar se găsesc tomate şi cu 1,5 lei, cumpărate de comerciaţi tot de la producătorii din judeţ, en-gros, şi vândute ieftin pentru a nu compromite marfa, iar preţurile scad de la o zi la alta.

Slatina



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite