Povestea primei bănci româneşti. Cum a fost creată banca Albina din Sibiu, prima instituţie bancară cu capital integral românesc din ţară

In stanga fotografiei, cladirea Bancii Albina la inceputul secolului XX - Foto razvanpop.ro

Prima instituţie cu capital integral românesc din ţară, banca Albina, s-a înfiinţat în anul 1872 la Sibiu şi avea să suţină numeroase proiecte de interes local.

Institutul de Credit şi Economii Albina ia fiinţă la Sibiu în 1872, şi va funcţiona în clădirea unde astăzi este sediul sucursalei sibiene a Băncii Naţionale a României. 

”În cadrul sedinţei ordinare din 15 octombrie 1871 a Consiliului de Administraţie, se va lua decizia construirii unui sediu adecvat activităţii viitorei bănci precum şi procurarea unei case de fier pentru depozitarea banilor. În 1875 vor fi cumparate casele lui Guido de Baussnern, „Curtea Sighişorenilor” şi încă o casă de pe strada Poştei pe locul cărora va fi construit viitorul sediu al băncii. Acesta va fi inaugurat în 1882. Interiorul este unul în care se remarcă sala de şedinţe, unde era aşezat un portret  în ulei al lui Visarion Roman”, explică istoricul Răzvan Pop, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Sibiu. 

Fondatori de marcă

Printre fondatorii băncii se numără Visarion Roman (primul redactor şef al Telegrafului Român, fost secretar al ASTRA şi fondator al Societăţii de Păstrare şi Împrumut din Răşinari), Iacob Bologa (notar al adunării de la Blaj, fost consilier aulic al Transilvaniei la Viena), Timotei Cipariu (unul dintre simbolurile intelectualităţii româneşti, fost preşedinte al ASTRA), Paul Dancu de M.Sajo, Ioan Hannia (director al Institutului teologic-pedagogic din Sibiu, vicepreşedinte al ASTREI), Alexandru Mocsony (fost deputat, primul preşedinte al Partidului Naţional Român din Banat) şi Anton Mocsony (de asemenea fost deputat), David Urs baron de Margine. Administratorul institului va fi ales Visarion Roman (1873-1884), urmat la conducerea băncii de Partenie Cosma (1885-1915). 

”În 1872, Alexandru şi Anton Mocsony prezintă ministrului Agriculturii, Industriei şi Comerţului din Ungaria, dl. Szlavy, statutele şi cererea de aprobare a înfiinţării acestei bănci. Statutul din 1872 şi cel din 1879 aminteau prin cel de-al patrulea respectiv al treilea articol că sediul Institutului era oraşul Sibiu. Acestea vor fi aprobate astfel încât în 1885 ei vor avea 3195 de deponenţi cu o cifră de circa trei milioane de florini”, adaugă istoricul Răzvan Pop. 

Sprijin pentru proiectele locale

Fondurile permit băncii să ofere credite pentru multe dintre proiectele locale sau să susţină ea însăşi astfel de proiecte. ”În 1886 va oferi 25.000 de florini către „Asociaţia pentru Înfrumuseţarea Sibiului” şi alti 500 de florini Liceului de fete. În 1893 vor oferi parte din cei 450.000 de florini care au format bugetul de construire al Uzinei Electrice din Sibiu. În 14 septembrie 1895 banca şi „Reuniunea femeilor romane” vor iniţia programul „Masa studenţilor” prin care 50 de elevi români primeau o masă zilnică, cheltuielile ridicându-se la circa 300 de florini pe an suportaţi în totalitate de bancă. 

În timpul Primul Război Mondial, Banca „Albina” va coordona toate băncile româneşti din Transilvania. În 1948 autorităţile comuniste de la Bucuresti decid desfiinţarea băncii, dupa naţionalizarea sa. Sediul său va deveni sediul sucursalei sibiene a Băncii Naţionale a României, asa cum este şi astăzi”, explică istoricul Răzvan Pop. 

Vă mai recomandăm: 

Pavel Diaconu, bătrânul care merge la toate evenimentele îmbrăcat în cămaşa tradiţională şi promovează ia pe Facebook: „Ia şi tricolorul le am la suflet“

Pavel Diaconu, în vârstă de 69 de ani, din localitatea sibiană Răşinari, merge la toate evenimentele importante îmbrăcat în ia tradiţională românească. Din dragoste pentru tradiţii, bătrânul şi-a amenajat acasă şi un minimuzeu cu obiecte tradiţionale.

Cum îl fila Securitatea pe filosoful Noica: „A reluat legăturile cu legionarii trădători de patrie Cioran Emil, Eliade Mircea“ - note informative

„Noica a fost filat ca un obiectiv militar“ avea să afirme Andrei Pleşu, despre Securitatea care l-a urmărit pe filozof pe tot parcursul vieţii, indiferent că acesta s-a aflat la Bucureşti, în Păltiniş sau în alte părţi.

Miturile despre slăbit, explicate de specialişti. Cât de bune sunt pastilele de slăbit, ceaiurile sau dietele disociate şi de ce îngraşă renunţarea la fumat

Specialiştii spun că slăbirea sănătoasă este una de durată şi necesită răbdare şi perseverenţă. De asemenea aceştia susţin că scăderea în greutate se poate face respectând câteva reguli de bază.