Janos Scheffler, episcopul Diecezei de Satu Mare, al doilea preot român beatificat ca martir al comunismului

Janos Scheffler, episcopul Diecezei de Satu Mare,
al doilea preot român beatificat ca martir al comunismului

Janos Scheffler este al doilea preot roman beatificat ca martir al comunismului, primul fiind episcopul auxiliar de Oradea şi Satu Mare, Szilard Bogdanffy     FOTO   satmareanul.net

Sute de preoţi, călugări şi călugăriţe, precum şi credincioşii, au făcut dovada lor de credinţă în anii grei ai prigoanei comuniste, asumându-şi ani de deportare, închisoarea, precum şi martiriul. Printre martirii prigoniţi de comunişti se află episcopul Diecezei de Satu Mare, dr. Scheffler János, decedat la Jilava.

În perioada dictaturii comuniste, preoţii şi credincioşii din Dieceza de Satu Mare au fost persecutaţi continuu pentru credinţa lor şi pentru fidelitatea faţă de Sfântul Scaun, un mare număr dintre aceştia fiind martiri şi mărturisitori ai bisericii.

Într-o lucrare scrisă de conf. univ. Claudiu Porumbăcean şi lect. univ. Drd. Vendelin Glazer, este descris modul în care s-au desfăşurat lucrurile, la Satu Mare, după anul 1942, când Sfântul Scaun l-a numit episcop al Diecezei de Satu Mare pe Scheffler.

Scheffler János s-a născut în 1887 într-o familie de clăcaşi din Cămin. Şi-a început studiile la Colegiul catolic din Satu Mare după care s-a înscris la Universitatea Pázmány Péter din Budapesta iar după hirotonisire a urmat cursurile Universităţii Gregoriene din Roma. A devenit episcop al diecezei Satu Mare în 1942. 

Cei doi autori povestesc că în timpul celui de-al doilea război mondial, guvernul maghiar a suspendat, datorită intervenţiei sale, internarea într-un domiciliu forţat a episcopului greco-catolic de Baia Mare, Alexandru Rusu. A încercat să-i ajute, mai ales pe evrei, pe cei deportaţi în lagăre de concentrare. Din această cauză autorităţile l-au ameninţat că-l vor duce şi pe el, dacă nu renunţă la apărarea lor. Şi-a salvat preoţii ridicaţi cu forţa de trupele SS, iar în ianuarie 1945 a intervenit personal la prefectul român al judeţului şi la comandantul sovietic ca să împiedice deportarea credincioşilor săi de origine germană - şvabi; a fost evident că nu a reuşit.

S-a confruntat cu intenţia autorităţilor comuniste care doreau să despartă Biserica Catolică din România de papa de la Roma, în probleme de principiu nu a fost dispus la nici un compromis, rămânându-i necondiţionat fidel papei. La 23 mai 1950 a fost internat în conventul franciscan de la Baia de Criş (jud. Hunedoara), pe care nu a avut voie să-l părăsească. Autorii scriu că Ioan Scheffler nu a acceptat rolul de marionetă care i-a fost rezervat, de aceea l-au arestat şi deţinut între 11 martie şi 12 septembrie 1952 la Ministerul de Interne de la Bucureşti, iar de aici l-au dus la închisoarea subterană de la Jilava.

Potrivit celor doi, Ioan Scheffler le-a spus tovarăşilor săi din celulă: “nu este o ruşine pentru un preot catolic să sufere sau să moară într-o închisoare comunistă, atât timp cât îndeplinirea datoriei şi fidelitatea faţă de credinţă l-au făcut să ajungă acolo. A murit la 6 decembrie 1952, datorită torturilor şi condiţiilor inumane din închisoare care i-au distrus sănătatea”.

A fost îngropat în cimitirul ortodox din Jilava. În toamna anului 1965, părintele Ferenc Galambos (pe atunci capelan la Satu Mare), cu ajutorul pr. Teodor Tatolici, preot ortodox în Jilava, găseşte locul şi exhumează rămăşiţele pământeşti ale episcopului. Acestea au fost duse şi aşezate în cripta Catedralei din Satu Mare, rămânând acolo până la 17 iunie 2011, când sunt mutate în catedrală. În cadrul unei Liturghii în ziua de 24 iunie, PS Eugen Schönberger, Episcop de Satu Mare, sfinţeşte noul monument funerar ce conţine rămăşiţele pământeşti ale episcopului Scheffler, lângă altarul secundar din partea dreapta a naosului bisericii.

Janos Scheffler este al doilea preot roman beatificat ca martir al comunismului, primul fiind episcopul auxiliar de Oradea şi Satu Mare, Szilard Bogdanffy, deţinut politic din 3 septembrie 1949, până în 2 octombrie 1953, când a decedat, în inchisoarea din Aiud, la vârsta de 42 de ani. La data de 30 octombrie 2010, cardinalul Angelo Amato a citit decretul de beatificare, în cadrul ceremoniei desfăşurate în Bazilica Sfânta Maria din Oradea.

Pe lista preoţilor arestaţi în anii regimului ateu comunist se află şi pr. Csermely (Czumbel) Antal, pr. Ágoston (Altfatter) István, şi pr. Magyar Bálint, parohul comunei Sanislău. Acesta din urmă a fost acuzat de susţinere a revoluţiei maghiare din 1956. O altă persoană arestată a fost Pakocs Károly, care din toamna anului 1956 se afla la Seminarul Teologic din Iaşi.

Vă recomandăm şi

Preotul Florea Mureşanu, prietenul lui Lucian Blaga, condamnat pentru spionaj la 25 de ani de închisoare

Cum a fost pedepsit în Bistriţa-Năsăud de către comunişti refuzul de abandonare a credinţei

Poveştile preoţilor ortodocşi olteni prinşi în menghina sistemului comunist

Ilarion Felea, preotul care a fost condamnat la 20 de ani de temniţă grea pentru că s-a împotrivit comunismului

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: