Protest în cel mai mare parc naţional al României, chiar în momentul în care era vizitat de către un europarlamentar austriac

Protest în cel mai mare parc naţional al României, chiar în momentul în care era vizitat de către un europarlamentar austriac

FOTO Agent Green

25 de activişti de mediu, din diferite regiuni din România, au organizat sâmbătă, 26 mai, un  protest faţă de distrugerea continuă a pădurilor virgine, în mijlocul parcului naţional Domogled - Valea Cernei. Ei au desfăşurat două bannere mari, de 100 de metri pătraţi fiecare, de la marginea stâncilor abrupte, cu mesajul „România: Parcuri naţionale, stop tăierilor“, în limbile engleză şi română.

Ştiri pe aceeaşi temă

Scopul acţiunii a fost acela de a atrage atenţia internaţională asupra unui fapt deja cunoscut, că pădurile virgine sunt distruse în mod deliberat şi în consecinţă şi parcurile naţionale ale României. Protestul a fost organizat exact în momentul în care situl a fost vizitat de către conducerea Romsilva, împreună cu europarlamentarul Thomas Waitz şi senatorul Mihai Goţiu, veniţi la faţa locului după nenumăratele sesizări legate de tăierile din parcurile naţionale.

Tocmai am încheiat un protest în inima Parcului Naţional Domogled Valea Cernei, unde şi-au făcut apariţia şi oficialii Romsilva care îl însoţeau pe europarlamentarul austriac Thomas Waitz, care a venit să facă o documentare în urma sesizăilor în legătură cu ce se întâmplă în parcurile naţionale din România, în pădurile virgine şi problema tăierilor ilegale. A avut loc o discuţie în contradictoriu cu reprezentanţii Romsilva. I-am acuzat că taie în parcurile naţionale, deşi legislatia şi definiţia de parc naţional nu le permite acest lucru, am atras atenţia că sunt păduri primare care se taie pe suprafeţe tot mai mari în zone unde ar trebui protejate”, a declarant Gabriel Păun de la Agent Green.

Activistul susţine că europarlamentarul austriac a fost şocat de cele văzute şi aflate cu ocazia acestui protest.

Europarlamentarul austriac nu a fost doar surprins de ceea ce a văzut. Mi s-a părut că a fost şocat şi indignat pentru că am avut şansa să vedem împreună cu domnia sa, dar şi cu reprezentanţii Romsilva, şeful serviciului de arii protejate, Dragoş Mihai şi Ioan Gaşpar, directorul parcului, lucrări care s-au efectuat în locuri în care nu trebuiau să se facă. Ne-a spus că tot ceea ce a văzut aici, în Austria ar fi fost ilegal. S-au făcut lucrări care pun în pericol inclusiv viaţa lucrătorilor şi că s-ar fi ajuns în instanţă dacă s-ar fi constatat astfel de lucrări”, a mai spus reprezentantul Agent Green.

Ce solicitări au activiştii

Cel puţin 382.000 de tone de lemn au fost tăiate în scop comercial din parcurile naţionale numai în ultimul an, potrivit SUMAL, baza de date centrală a României pentru păduri şi exploatări forestiere. Parcul Naţional Domogled este cel mai mare parc naţional al României şi a fost cel mai afectat de exploatarea lemnului în ultimii 10 ani. Cel puţin 123.000 de tone de lemn au fost înregistrate numai în acest parc în ultimul an. Mai puţin de 50% din pădurile sale au fost incluse în zona strict protejată.

Activiştii susţin că deşi erau situate chiar în inima parcului naţional, în ultimii 15 ani au fost tăiate zone mari de păduri virgine. Romsilva a aprobat exploatarea numeroaselor standuri vechi. În primăvara anului 2017 s-a început exploatarea în ultimele văi virgine din departamentul forestier Cernişoara din cadrul Parcului Naţional Domogled.

Cernişoara a fost ultima vale mare care a rămas neatinsă până anul trecut, când 1.367 de hectare de păduri primare au fost eliminate din lista de nominalizare a patrimoniului mondial UNESCO, doar pentru a fi lăsate deschise pentru exploatare forestieră. Două parcele de pădure din Cernişoara au fost degradate în 2017, mai multe sunt planificate să fie înregistrate în această vară.

Cele două organizaţii care au protestat, EuroNatur şi Agentul verde invită guvernul român să întocmească un moratoriu asupra exploatării forestiere vechi şi a pădurilor în toate parcurile naţionale, în special asupra proprietăţii statului şi să introducă regim şi planurilor de gestionare a parcurilor naţionale compatibile cu IUCN până în 2025, asigurând în special cel puţin 75% din suprafeţele de intervenţie.

Activiştii mai cer asigurarea unei finanţări suficiente pentru parcurile naţionale de la bugetul de stat, precum şi a administraţiilor parcurilor naţionale independente şi profesionale, dar şi restructurarea consiliilor ştiinţifice ale tuturor parcurilor naţionale care să fie formate exclusiv din oameni de ştiinţă independenţi, cu responsabilitatea de a asigura conservarea valorilor ecologice ale parcurilor naţionale. O altă solicitare importantă este legată de asigurarea unei despăgubiri adecvate a comunităţilor locale din parcurile naţionale şi compensarea proprietarilor privaţi de terenuri.

citeste totul despre: