Ţara Loviştei, ţinutul magic prin munţi ce va fi tranzitat de două loturi ale Autostrăzii Sibiu–Piteşti FOTO VIDEO

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ţara Loviştei - Vâlcea Foto Ioan Ciobotaru
Ţara Loviştei - Vâlcea Foto Ioan Ciobotaru

Două loturi din Autostrada Sibiu – Piteşti vor traversa Carpaţii printr-o zonă istorică, din Vâlcea, extrem de frumoasă: Ţara Loviştei, dar deloc pusă în valoare. Primarii din zonă se tem însă că autostrada peste Carpaţi nu le va promova ţinutul.

Autostrada A1 Sibiu - Piteşti va traversa Carpaţii prin judeţul Vâlcea, pe două din cele cinci secţiuni ale sale

Primul tronson - Lotul II al A1 -, porneşte din Boiţa (Sibiu) şi urmează traseul Văii Oltului până la Cornet (Cornetu) - Vâlcea, pe o distanţă de peste 31 de kilometri. Al doilea tronson - Lotul III al Autostrăzii Sibiu – Piteşti - pleacă din Cornet şi traversează munţii până la Tigveni (Argeş), pe o distanţă de peste 37 de kilometri. 

GALERIE FOTO CU ŢARA LOVIŞTEI - VÂLCEA, ŢINUTUL PRIN MUNŢI TRANZITAT DE AUTOSTRADA SIBIU - PITEŞTI

Ambele loturi au fost cele mai scumpe din întregul proiect al autostrăzii peste Carpaţi, aproximativ două miliarde de euro în total, fără TVA, costul ridicat fiind determinat de lucrările extrem de complexe ce vor fi realizate având în vedere zona muntoasă pe care o vor tranzita.

Proiectul Lotului 2: Boiţa - Cornetu, al Autostrăzii A1 Sibiu - Piteşti (Sursă imagini Constantin Rădulescu) - animaţie

Vâlcea pare să beneficieze mai puţin de pe urma acestei autostrăzi, chiar dacă din cei 122 de kilometri lungime, aproape jumătate tranzitează judeţul, având un singur nod rutier aflat la aproximativ 50 de kilometri depărtare de municipiul reşedinţă, Râmnicu Vâlcea, la Cornetu, în comuna Racoviţa, locul de unde autostrada o va coti de pe Valea Oltului, printre munţi, spre judeţul Argeş, nu înainte de a traversa „Loviştea naturală”, cum este cunoscută porţiunea din partea estică a Oltului.

Ar urma să se construiască şi un drum expres pentru legătură, dar şi acesta ar duce la Tigveni, în Argeş, şi nu se cunosc prea multe amănunte despre traseul final.

Conectarea municipiului Râmnicu Vâlcea de autostrada Sibiu-Piteşti se va face prin drum expres, promite premierul

Controversele conectării municipiului Râmnicu Vâlcea la A1 Sibiu-Piteşti. Alunecări de teren, vaci şi serpentine, în loc de drum expres

Ţinutul de poveste din inima munţilor pe care îl va traversa autostrada

Tărâmul care le-a devenit mormânt bravilor ostaşi români, dar şi străinilor, în Primul Război Mondial, când s-au dat lupte aprige pe culmile învecinate Văii Oltului, este un ţinut istoric extrem de frumos, dar şi extrem de puţin valorificat, cunoscut sub denumirea de Ţara Loviştei. Vastul ţinut desparte Carpaţii Meridionali în două grupe mari de munţi - Făgăraş şi Parâng.

Ţara Loviştei - Vâlcea Foto Daciana Stoica

Ţara Loviştei - Vâlcea, în zona Perişani, pe unde va exista traseul Autostrăzii Sibiu - Piteşti Foto Daciana Stoica - Adevărul

Aici, se bănuieşte că s-a dat celebra bătălie de la Posada, al cărei loc de desfăşurare nu este cunoscut cu certitudine de către istorici. În zona Perişani, specialişti locali susţin că ar fi locul de naştere al Ţării Româneşti. Este, însă, doar una dintre ipoteze, neconfirmată oficial.  

Ţara Loviştei, în schimb, are rădăcini adânci în istorie. Numele său a apărut într-un document de la 1311, care era o transcriere a unui act şi mai vechi - „Diploma de la 1265 a viceregelui Ştefan” - care la rândul său confirmă „Diploma andreeană” - un alt act de la 1233, al viceregelui Bela al Ungariei. 

Cert este că Ţara Loviştei este locuită din vechime, după cum o demonstrează nenumăratele castre romane din această zonă, precum Pons Vetus (de la Câineni) şi Praetorium (de la Racoviţa - Copăceni).

Ţinutul, la rândul său, este împărţit în două de râul Olt - porţiunea de pe malul estic fiind cea mai puţin dezvoltată, cunoscută drept „Loviştea naturală”. Cealaltă porţiune se continuă pe Valea Lotrului. Chiar şi în zilele noastre, pe culmile estice care străjuiesc Oltul încă mai sunt descoperite oseminte ale soldaţilor de acum un secol. Zona este traversată de DN 7 / E 81, prin Defileul Oltului, dar pe culmile de pe partea estică a râului un păienjeniş de drumuri din toate categoriile leagă cătunele de munte, prin Valea Oltului, de Ardeal sau Oltenia

Aici mai există o rută paralelă cu DN 7, care merge pe munte, spre zona sudică de la poale de Carpaţi – TransPerişani, dar şi o rută care leagă Valea Oltului de Curtea de Argeş – un fost drum naţional, declasificat anul trecut - DN 7D. Drumul traversează întreaga zonă de est a Ţării Loviştei.

De ce Poliţia Rutieră nu recomandă TransPerişani ca variantă la „infernul” de pe Valea Oltului FOTO VIDEO

Cum arată TransPerişani - drumul de munte alternativă la „infernul” de pe Valea Oltului FOTO VIDEO

De 30 de ani nu s-a făcut nimic pentru promovarea zonei

Cât de mult le-a păsat de aceste locuri autorităţilor judeţene şi naţionale se vede în primul rând în infrastructura rutieră a zonei. Spre exemplu, fostul drum naţional DN 7D nu a fost asfaltat niciodată, fiind şi astăzi drum de pământ / piatră, deşi el avea menirea să scurteze distanţa dintre Sibiu şi Bucureşti, cu zeci de kilometri.

Hăţişul de drumuri din Ţara Loviştei - Vâlcea care ocolesc Valea Oltului şi scurtează drumul dintre Sibiu şi Piteşti Foto Daciana Stoica 4

Ţara Loviştei - Vâlcea, în zona Perişani, pe unde va exista traseul Autostrăzii Sibiu - Piteşti Foto Daciana Stoica - Adevărul

„Fostul primar din Perişani Ion Sandu a umblat de a înnebunit pentru drumul ăsta (DN 7D). Răspunsul primit de la minister ne-a lăsat pe toţi fără replică: au spus că, nefiind o zonă atât de populată, nu se merită investiţia. Dar nu au luat în calcul toate blocajele care există pe Valea Oltului. Asta trebuia în primul rând să se ia în considerare: faptul că poate fi o centură ocolitoare a Văii Oltului. Plus că se scurta, prin munte, drumul spre Bucureşti, cu 60 – 70 de kilometri. Dar când nu e interes...”, a explicat primarul din Câineni, Ion Nicolae.  

De altfel, în afară de Valea Oltului, nu a existat o preocupare reală, de la centru, în ceea ce priveşte infrastructura rutieră a zonei, mai ales în ultimele trei decenii. 

Acum, Autostrada Sibiu - Piteşti va traversa Carpaţii chiar prin Ţara Loviştei, însă deocamdată nu se ştie dacă acest lucru va aduce plusvaloare zonei. 

Calvarul de pe Valea Oltului şi Dealul Negru continuă. Cozile disperării s-au mutat din Vâlcea în Sibiu

Hăţişul de drumuri din Ţara Loviştei, care ocoleşte Valea Oltului şi scurtează distanţa între Sibiu şi Piteşti cu 50 km FOTO

A 1 în Ţara Loviştei: tuneluri sau zone suspendate pe piloni

„Până acum am asfaltat tot ce a ţinut de noi, toate uliţele, toate drumurile comunale”, a menţionat primarul din Câineni, încercând să justifice de ce drumurile din zonă nu sunt recomandate ca rută alternativă pentru Valea Oltului. „Restul nu ţine de competenţa noastră”, a mai spus acesta referindu-se la drumurile judeţene care tranzitează Ţara Loviştei.

„Pe la noi, autostrada va trece prin patru tuneluri, din care cel mai mic va avea 800 de metri, iar cel mai lung, undeva pe la 1,7 kilometri”, a mai precizat Ion Nicolae.

Ţara Loviştei - Vâlcea Foto Bogdan Căprariu

Ţara Loviştei - Vâlcea Foto Bogdan Căprariu 

    

Autostrada va trece şi peste proprietăţile unor localnici din Câineni, Racoviţa şi Perişani, unii dintre ei urmând să fie chiar strămutaţi.

„Despre autostradă, momentan, nu ştiu ce să vă spun, că nu s-a încheiat de mult timp licitaţia. Au venit nişte domni pentru exproprieri, dar încă nu s-a derulat nimic deocamdată. După ce va fi gata, sper că va fi benefic şi pentru noi acest traseu al autostrăzii”, a declarat pentru „Adevărul” şi primarul din Perişani, Sorin Leonte.

Nici această comună nu va avea racord cu autostrada. „Va trece practic pe deasupra localităţii noastre, fiind suspendată pe piloni, nodul rutier fiind cel de la Cornet. Cetăţenii cei mai afectaţi sunt cei care vor fi la o distanţă foarte mică de autostradă. Ei sunt cei nemulţumiţi, pentru că traseul trece chiar prin gospodăriile / locuinţele lor. Ei vor trebui expropriaţi şi mutaţi”, a mai explicat primarul Sorin Leonte.

Loturile II şi III ale A 1

Lotul II al Autostrăzii Sibiu – Piteşti cuprinde 31,33 kilometri de asfalt prin inima munţilor. Proiectul a fost câştigat de turcii de la Mapa şi Cengiz, pentru 4,25 miliarde de lei, fără TVA. Tronsonul de pe Valea Oltului prevede realizarea a 50 de poduri şi viaducte, şapte tuneluri - din care cel mai mare este de 1,6 kilometri la Câineni, dar şi trei spaţii de servicii şi un ecoduct (supratraversare pentru animale, în zona Lazaret - Sibiu).

Lotul III al autostrăzii peste Carpaţi, tot prin munte, între Cornet (Vâlcea) şi Tigveni (Argeş), cuprinde 37,4 kilometri şi este cel mai scump şi mai complex tronson de autostradă construit vreodată în România: 5,323 miliarde de lei fără TVA. Licitaţia a fost câştigată de asocierea româno-italiană Tancrad – Webuild Spa (Astaldi). Secţiunea cuprinde 95 de poduri şi pasaje, un tunel cu două galerii independente (în lungime de 1,7 kilometri fiecare galerie), nodul rutier de la Cornet - Vâlcea şi un altul la Văleni - Argeş, dar şi un ecoduct în zona localităţii Călineşti.

Autostrada Sibiu - Piteşti va avea o lungime de peste 122 de kilometri, fiind împărţită în cinci loturi menite să lege centrul şi vestul României de reţeaua europeană de autostrăzi, fiind o parte importantă a Coridorului 4 Paneuropean (Rin - Dunăre).

Vă recomandăm să mai citiţi:

Imagini noi cu Autostrada Sibiu - Piteşti: „În august vom şti când vom circula pe aici” VIDEO

Cum va arăta autostrada Sibiu-Piteşti în zona montană din Vâlcea. Primele imagini din proiect VIDEO

Sorin Grindeanu, pe autostrada Sibiu - Piteşti: „Terminaţi înainte de termen, sper ca în decembrie să fie cum am zis” VIDEO

Primul tronson al Autostrăzii Sibiu-Piteşti, finalizat 70%. Jumătate din drum este asfaltat FOTO VIDEO

Râmnicu Vâlcea



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite