„Soacră, soacră, poamă acră“. De ce apare şi cum se manifestă penterafobia sau frica de soacră - explicaţia psihologului

„Soacră, soacră, poamă acră“. De ce apare şi cum se manifestă penterafobia
sau frica de soacră - explicaţia psihologului

FOTO: Arhiva Adevărul

O serie de superstiţii populare leagă anumite obiceiuri sau conjuncturi de viitoarea relaţie cu soacra. Se spune, de exemplu, că dacă alegi să mănânci colţul pâinii, soacra te va iubi! Deşi hilare, aceste mituri ascund o mare teamă, frica de mama partenerului de viaţă, cunoscută ca penterafobie. Specialiştii explică de ce soacra trezeşte această fobie.

Ştiri pe aceeaşi temă

Căsătoria aduce cu sine schimbări în plan personal şi social, schimbări care impun reajustări importante din punct de vedere emoţional, comportamental şi atitudinal din partea ambilor parteneri: noi obligaţii şi responsabilităţi legate de viaţa de familie şi cuplu, redefinirea independenţei şi a libertăţii personale, rolul de părinte şi creşterea unui copil etc. Pe lângă aceste noi responsabilităţi, partenerii, pentru a clădi un viitor comun, trebuie să înveţe să gestioneze adecvat şi relaţiile cu familia extinsă, relaţia cu socrii având un loc special. 
 
De unde apar conflictele
 
“În mod natural există câteva teme principale care au un potenţial conflictual în acest nou context relaţional şi care generează teamă şi frică în relaţia socrii-nora/ginere. Aceste teme se nasc din istoria de viaţă a fiecărei familii, dar sunt transmise şi socio-cultural din generaţie în generaţie. 

Tema alegerii potrivite este una dintre ele. Părinţii, atunci când evaluează alegerea partenerului pentru propriul copil, iau în calcul şi alte criterii decât iubirea declarată. Vârsta viitorului partener, dacă acesta a mai fost căsătorit, dacă are copii din altă căsătorie, profilul social şi economic, profilul educaţional şi cultural, profilul familial al viitorului partener. Plecând de la aceste aşteptări şi credinţe personale, părinţii vor dezvolta o relaţie pozitivă cu nora sau ginerele şi familia acestuia sau se vor naşte tensiuni şi conflicte ce vor mina relaţia personală socrii-partener, dar şi relaţia de cuplu în interiorul ei”, explică, pentru Adevărul, psihologul Ionuţ Ghiugan.
   
Şi nu doar punerea sub lupă a profilului social, educaţional, financiar al nurorii sau ginerelui e generatoare de dispute cu soacra. Potenţialul conflictual rezidă în mult mai multe atitudini.
   
Tema controlului. De unde vine frica de a fi controlat/controlată 
 
“Părinţii doresc în mod firesc să menţină relaţia cu propriul copil la acelaşi nivel că înainte de căsătorie, însă acest lucru nu este posibil fără a interveni în viaţa noii familii. În anumite situaţii, părinţii folosesc relaţia afectivă pentru a menţine prezenţa lor în viaţa copilului, punând în pericol autonomia şi independenţa tinerei familii”, mai spune cunoscutul psiholog.
 
Frica de… soacra expertă
 
Soacra le ştie pe toate! Din dorinţa de veni cu sfaturi preţioase pentru partenerii de viaţă al propriilor copii, socrii pot genera tensiuni nu doar cu aceştia, ci şi în proaspătul cuplu. De aici, tendinţa de a dezvolta o teamă faţă de socri.
  
“O temă cu mare potential conflictual este cea a părintelui expert. Încă de la începutul căsătoriei există tendinţa ca părinţii să monitorizeze atent modul în care nora sau ginerele se implică în viaţa de familie privind activităţile administrative, grija şi preocuparea faţă de propriul copil, asumarea responsabilităţilor şi implicarea, abilităţile parentale etc. Toate aceste situaţii pot genera conflicte şi animozităţi, care în timp se pot transforma în temeri sau frici pentru partenerul evaluat negativ”, arată Ionuţ Ghiugan. 
 
Evitarea nu rezolvă problema, ci o agravează, spun psihologii
 
Discuţiile pe marginea problemelor care generează animozităţi sunt mai benefice decât evitarea reciprocă. “Plecând de la aceste situaţii cu potenţial conflictual, unele persoane dezvoltă teamă şi anxietate intense în relaţia cu socrii. O altă caracteristică estenţială a oricărei fobii este evitarea situaţiei care provoacă temeri şi disconfort psihic, acest comportament neadaptativ însă nu rezolvă problema ci o menţine şi dezvoltă”, mai spune renumitul psiholog Ionuţ Ghiugan.
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: