Cum a fost convertit un proiect megaloman al lui Ceauşescu în cel mai mare campus universitar din România

În 1984, Ceauşescu a dat ordin ca la Piteşti să se ridice un complex comercial de proporţii, o îmbinare între un hipermarket şi un mall din zilele noastre, care urma să includă şi o ”Fabrică de mâncare”. Proiectul a fost stopat de Revoluţia din decembrie 1989, iar clădirea realizată parţial a ajuns în paragină. În 1995, un profesor a reuşit să convingă autorităţile de la Bucureşti să înceapă aici construcţia campusului Universităţii din Piteşti.

Cunoscut sub numele de „Circul foamei”, megaproiectul lui Ceauşescu urma să se întindă pe o suprafaţă de 25.000 de metri pătraţi. Era vorba de un complex comercial de proporţii, o îmbinare între un hipermarket şi un mall din zilele noastre. Aici ar fi trebuit să existe o „Fabrică de mâncare”, plus alte zeci de magazine unde să se vândă de la ace de cusut, până la maşini industriale. Cum zona era plină de case, sub lama buldozerelor au căzut zeci de clădiri. Multe din clădirile dărâmate peste noapte erau de patrimoniu, aparţinând „Piteştiului Vechi”, însă nimeni nu s-a putut opune ordinului dat de către dictatorul comunist.

O parte din clădire trebuia să găzduiască o ”fabrică de mâncare”

„Obiectivul era ridicarea unui super-magazin cu de toate. În final, clădirea trebuia să aibă doar parter şi două etaje. În proiect era prevăzut un hol central, pe toate etajele, aşa cum au toate mall-urile

care au apărut după Revoluţie, cupolă de sticlă şi spaţii comerciale în care să găseşti de la acul de cusut, la maşini industriale. Aproximativ 10% din suprafaţa construită era destinată unei aşa-zise „Fabrici de mâncare”, unde trebuia să se găsească semipreparate şi mâncare gătită, pe care să o iei acasă. Oricum, ideea nu era originală, Ceauşescu văzuse ce se practica prin străinătate, în Occident, unde aceste complexe comerciale existau deja. Legat de dimensiune, clădirea era proiectată pentru mărimea Piteştiului şi plasată într-un loc central, pentru a putea fi uşor de ajuns din orice cartier al oraşului”, îşi aminteşte Pompiliu Soare, arhitecul ales să proiecteze megaclădirea.

În 1989, toată structura de rezistenţă era deja gata însă după Revoluţie lucrările s-au oprit. În 1995, clădirea realizată parţial ajunsese în paragină. A fost momentul în care Gheorghe Barbu, un cadru didactic universitar din Piteşti a luat atitudine şi a reuşit să schimbe totul din temelii, şi la propriu şi la figurat. ”La vremea respectivă, Universitatea din Piteşti funcţiona în două spaţii total improprii, ale fostei Şcoli Normale şi fostului Liceu Economic din oraş, la mare distanţa unul de altul. Până în 1995, autorităţile locale făcuseră tot felul de solicitări la Bucureşti pentru ca să se facă un campus acolo unde era structura neterminată, însă fără răspuns”, îşi aminteşte prof. univ. dr. Gheorghe Barbu, cel care a condus Universitatea din Piteşti timp de 16 ani (1996-2012) şi a avut contribuţia decisivă la realizarea campusului.

”Este cel mai modern campus construit în România după 1990”

Gheorghe Barbu, fostul rector al Universităţii din Piteşti (1996-2012) şi omul care a convins autorităţile să realizeze campusul FOTO: Denis Grigorescu

”FPS (Fondul Proprietăţii de Stat) nu vrea să dea clădirea Ministerului Educaţiei fără bani, deşi erau avize locale. Iar Ministerul Educaţiei nu dorea să plătească. În 1995 am mers la Bucureşti un director din FPS, pe numele său Dima şi am găsit înţelegere la acesta. Urmarea? A semnat transferul clădirii fără să ceară bani. Am convins şi oficialii din Ministerul Finanţelor să semneze actele fără pretenţii financiare. Structura era în paragină în acel moment”, spune Gheorghe Barbu. După ce a convins autorităţile din Bucureşti să aprobe realizarea campusului Universităţii din Piteşti, Gheorghe Barbu a fost convins de colegi să candideze în 1996 la alegerile pentru postul de rector. A câştigat detaşat şi în acelaşi an a reuşit să convingă Guvernul să aprobe finanţarea pentru viitorul campus.

Cum lucrările au fost unele de mari proporţii, pe o suprafaţă desfăşurată de 40.000 de metri pătraţi, campusul a fost finalizat după 20 de ani. După cum ne-a declarat fostul rector Gheorghe Barbu, ”cel mai greu a fost cu lucrările pentru corpul central, asta şi din cauza unor probleme privind acordarea finanţărilor.”

Acum, campusul Universităţii din Piteşti a fost finalizat. Şi finalizarea ultimelor lucrări i se datorează tot lui Gheorghe Barbu, care a convins constructorul să lucreze în ritm susţinut. ”Este cel mai modern campus universitar din România construit după 1990”, ne spune Gheorghe Barbu în timp ce vizităm o parte dintre clădiri.

Pe perioada celor 16 ani cât Gheorghe Barbu a fost la conducerea Universităţii din Piteşti (1996- 2012), aceasta a cunoscut o creştere spectaculoasă, ajungând de la 3.500 de studenţi şi 3 facultăţi la peste 17.000 de studenţi şi 11 facultăţi. Tot în perioada respectivă au fost create filiale la Câmpulung, Rîmnicu Vîlcea, Slatina şi Alexandria şi au fost realizate sute de contracte internaţionale de cercetare, inclusiv cu NATO.