VIDEO Campanie pentru noul brand de ţară pornită de la Piatra Neamţ. Cultura Cucuteni vs Explore the Carpathian garden

VIDEO Campanie pentru noul brand de ţară pornită de la Piatra Neamţ. Cultura Cucuteni vs Explore the Carpathian garden

„Taurul cu roţi” si „Soborul zeiţelor”, două din vestigiile-simbol ale Culturii Cucuteni FOTO facebook

Ovidiu Slătineanu, preşedintele Asociaţiei Neokoolt, susţine că România ar putea fi mai bine reprezentată de Cultura Cucuteni, „originea Europei”, decât de brandul lansat de Ministerul Turismului în urmă cu patru ani.


Absolvent al liceului de Artă Victor Brauner din Piatra Neamţ, Ovidiu Slătineanu (31 de ani), nu este specializat în istorie sau arheologie, dar a dezvoltat în ultimii ani o pasiune pentru studiul Culturii Cucuteni. În 2010 a înfiinţat Asociaţia non-guvernamentală Neokoolt având ca scop principal schimbarea modului superficial al majorităţii de a se raporta la cultură şi la moştenirea noastră ca neam. 
 
Unul din proiectele recente lansate de Ovidiu Slătineanu şi de membrii asociaţiei este cel de rebranding de ţară, de conştientizare a valorii autentice pe care o are Cultura Cucuteni şi care poate aduce beneficii imaginii României, dacă este promovată aşa cum trebuie.
 
„Cultura Cucuteni este originea Europei, şi de aceea trebuie să ne mândrim cu ea. În primul rând e vorba de vechime, anul 5.000 înainte de Hristos,  de întindere - peste 350.000 de km patraţi, peste o parte din România, Republica Moldova şi Ucraina, până la Urali. Cei 3 milioane de locuitori trăiau în aglomerări de tip metropole, şi circa 2500 de ani au avut preocupări meşteşugăreşti şi chiar artistice” spune preşedintele Neokoolt.
 
Muzeul Cucuteni din Piatra Neamţ, unic în ţară 
 
Ovidiul Slătineanu recunoaşte că a fost atras de studiul acestei culturi din neolitic mai ales prin faptul că în Piatra Neamţ a găsit cea mai bună documentare în unicul muzeu din ţară destinat exclusiv Culturii Cucuteni. De altfel, la centrul de cercetare şi în sălile muzeului din Piatra Neamţ se află 70% din patrimoniul cucutenian românesc.
 
„Ceramica de Cucuteni e faimoasă, cea de uz casnic se ardea la groapa cu foc sau în cuptoare. Aveau unelte, prelucrau metale, au descoperit roata, mai exact a sistemului de roţi pe ax - taurul cu roţi pe ax, cu 2500 de ani înaintea descoperirii oficiale a roţii acceptată de comunitatea istorică europeană. Nu cunoaştem dacă aveau un limbaj, cu toate că la Vadu Rău, la noi în Neamţ, s-au găsit 120 de tăbliţe inscripţionate din perioada respectivă”, mai spune Slătineanu.  
 
VIDEO Cucuteni-Tripolie, semne ale unei civilizaţii (prezentare Neokoolt):
 

Atuurile Culturii Cucuteni l-au făcut pe Slătineanu să creeze o serie de miniclipuri de prezentare (în română şi engleză) pentru o campanie de conştientizare în vederea găsirii unui nou brand de ţară. 
 
„Am făcut trei clipuri, încercând să îmbunătăţesc, de la unul la altul lucrurile, ţinând cont şi de părerile celor care le-au vizionat. Costul mediu de producţie e undeva la 5 dolari pe filmuleţ”, spune preşedintele Neokoolt
 
VIDEO „Frunzişoara” - ReBrand Romania - Cucuteni   
 

O analiză SWOT a brandului de ţară a făcut obiectul unei analize realizate de agenţia B2B Strategy. Daniel Roşca, director de marketing al agenţiei concluzionează că România pierde anual 37 de miliarde de dolari pe an cu brandul lansat de Elena Udrea, şi apreciază campania pornită de la Piatra Neamţ de Neokoolt. 
 
„Tot Manualul de Brand al României este alcătuit la nivel strict declarativ fără legătură cu realitatea…”, spune specialistul de la B2B Strategy care îşi susţine poziţia cu unul din clipurile de promovare susţinut de Ministerul Turismului.  
 
VIDEO România, Explore the Carpathian garden - spot general
 

„Clipul de mai sus este parte din campania comunicare de 5 milioane de euro din 2011. Lipsa ADN-ului naţional ridică excesiv costurile de Advertising prin procesul lent de asimilare a diferenţiatorilor… biserica veche din spot vs notorietatea existentă a Tabliţelor de la Tărtăria? Natura separată de istorie nu poate să intre în competiţie cu Elveţia, Croaţia…”, spune Daniel Roşca.
 
Vă mai recomandăm:
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: