Cum a fost ridicată Biserica cu Lună, cea mai cunoscută biserică din Oradea

Cum a fost ridicată Biserica cu Lună, cea mai cunoscută biserică din Oradea

Foto: Adevărul

Construită la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi inaugurată în 1790, Biserica Adormirea Maicii Domnului, cunoscută azi drept Biserica cu Lună a servit drept catedrală ortodoxă a Oradiei timp de 200 ani.

Ridicarea catedralei a fost solicitată împăratului Iosif al II-lea de doi jurişti orădeni, Mihai Püspöki şi Mihai Kristoff, judecători la Tabla Regească, care argumentau cererea prin faptul că oraşul avea o singură biserică ortodoxă, la o distanţă destul de mare faţă de alte zone ale oraşului, locuite de ortodocşi.
 
Piatra de temelie s-a aşezat pe pe 9 noiembrie 1784, de episcopul Aradului, Petru Petrovici, lucru consemnat pe pisaniile aşezate deasupra stâlpilor de susţinere a turnului şi tribunei, în limbile greacă, română şi sârbă.
 
Construcţia a început relativ târziu şi nu a fost lipsită de probleme căci în vara anului 1786, în urma unor ploi torenţiale de mai multe zile, o parte din bolta aflată în construcţie s-a prăbuşit. Arhitectul clădirii a fost Jakob Eder iar antreprenorul a fost inginerul Ioann Lins, decoraţiile interioare respectând canoanele stilului bizantin doar în compartimentări.
 

Ridicată din donaţii

 
Biserica s-a zidit ,,cu cheltuiala norodului drept credincios neunit grecesc, românesc şi sârbesc’’, locuitori ai Oraşului Nou, după cum spun istoricii.  Mecanismul format din Orologiu si Luna din turnul bisericii a fost realizat de către Georg Rueppein în 1793, mecanism prin care luna face o rotaţie completă în jurul axei sale în 28 de zile, arătând astfel fazele lunii.
 
Sistemul era considerat o revelaţie în domeniu la aceea vreme, deoarece nu are nituri sau şuruburi, funcţionând cu ajutorul a trei tamburi, nefiind altceva decât aplicaţia în practică a legii gravitaţiei.
 
Din acest considerent, locaşul a primit numele de “Biserica cu Lună”. Pe roata ancoră a orologiului se poate citi şi astăzi, scris în limba germană numele constructorului: „Georg Rueppert in Grosswardein, 1793”.
 

Portretul lui Horea

 
O altă particularitate ce conferă unicitate Bisericii cu Lună din Oradea, este portretul în medalion al lui Horea, plasat în cheia arcului de boltă dintre naos şi absida altarului, considerată de către mulţi istorici ca fiind singura reproducere autentică a fizionomiei acestuia.
 
 Ea este înlocuită în zilele noastre cu o copie, originalul găsindu-se în muzeul Episcopiei Ortodoxe de Oradea.
 
Actuala pictură în frescă a fost executată de către pictorul Eremia Profeta între anii 1977-1979 şi restaurată de către pictorul Marian Verza în 2000-2001. 
 
Primul serviciu divin s-a oficiat după 6 ani, în ziua de 17 noiembre 1790, însă biserica s-a sfinţit în ziua de 11 iunie 1832, în urma terminării tuturor lucrărilor şi a decoraţiunilor interioare. După înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Oradiei în anul 1920 are rangul de catedrală.
 
"Nică'iri, nici odată, un popor n'a luptat şi n'a suferit mai mult, pentru credinţa străbună, cât a suferit poporul din Biharia", scria episcopul Roman Ciorogariu, despre reînfiinţarea Episcopiei ortodoxe Oradea-Mare. 
 
Comunitatea credincioşilor ortodocşi, destul de redusă în Oradea iniţial, după Marea Unire a crescut continuu, iar Biserica cu Lună era socotită neîncăpătoare. Astfel, în anii ´30, în perioada fastă a episcopului Roman Ciorogariu, respectiv în cea de început a episcopului Nicolae Popovici, s-a născut ideea construirii în centrul oraşului a unei noi catedrale.
 
 
Conform datelor publicate în revista Legea Românească la începutul anului 1927, în decembrie 1926 episcopul Popovici încheiase o înţelegere cu primarul oraşului, Gheorghe Tulbure, pentru ridicarea ei în zona delimitată de Parcul Traian, Palatul de Justiţie, Prefectură şi clădirea Secheni.
 
Practic, clădirile aflate azi pe strada Republicii la numerele 11 şi 13 (Casa Bartsch şi fosta Casă Naţională), precum şi actualul sediu al muzeului Ady Endre urmau să fie demolate pentru a face loc noii catedrale.
 
În 1928, proiectul noii catedrale a intrat în atenţia opiniei publice. "O catedrală ortodoxă la graniţa de Vest va fi simbolul aurului ortodoxiei româneşti", scria Noua Gazetă de Vest. În acest fel, continua articolul, "străinul venit pe aceste plaiuri va înţelege că ortodoxia reprezintă chiar etnicitatea românească şi va povesti peste mări şi ţări că la intrarea în Ţara Românească a văzut o catedrală splendidă".
 
Noua catedrală trebuia să fie una "a Soarelui", aşa cum cea existentă aparţinea Lunii. Izbucnirea celui de-al doilea război mondial şi, mai ales, cedarea Ardealului de Nord către Ungaria horthystă au oprit însă demersurile.
 
Noua catedrală ortodoxă "Învierea Domnului" din Oradea FOTO: clopote.ro
 
Ideea construirii unei catedrale a revenit după 1990, în Centrul Civic, actuala Piaţă Emanuil Gojdu. Construirea noii catedrale episcopale "Învierea Domnului", proiectată în stil bizantin, a început în 1994 şi încă nu este încheiată, rămânând de finalizat pictura interioară.
 
Cu o înălţime de 65 de metri de la fundaţie până în vârful crucii, şi o amprentă la sol de 1.422 metri pătraţi, Catedrala Episcopală "Învierea Domnului" se doreşte a fi cel mai mare lăcaş de cult din Bihor.
 
Lucrările au luat avânt abia după anii 2000, sub îndrumarea episcopului Sofronie Drincec, care doreşte să îşi lege numele de o ctitorie bihoreană.
 
Sumele pentru ridicarea construcţiei nu au fost făcute niciodată publice în deplinătatea lor, banii provenind atât din alocări de la bugetul local şi de stat, cât şi din donaţiile credincioşilor.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: